Astfel că, 67% dintre analiştii chestionaţi consideră că s-ar putea reduce creditarea într-o măsură semnificativă datorită restrângerii numărului de clienţi eligibili ori creşterii prudenţei creditorilor. În timp ce 10% consideră că efectele ar fi minime, deoarece Legea se referă la un număr redus de cazuri de clienţi aflaţi în dificultate financiară.

În acelaşi timp, 53% dintre analişti consideră că Legea Dării în Plată produce efecte puternic negative, din punct de vedere macroeconomic, al investiţiilor ori al prosperităţii generale a populaţiei. Pentru 30% dintre analişti efectele estimate sunt moderate, prin prisma încetinirii temporare a unor sectoare economice.

Ȋn viziunea a peste 80% dintre analiştii chestionaţi, rolul disponibilităţii creditării imobiliare asupra populaţiei şi a economiei în general este important, pornind de la calitatea condiţiilor de locuit ale populaţiei, până la efectul de mobilizare macroeconomica (sectorul imobiliar, materiale de construcţii, etc.). Numai 20% dintre analişti consideră componenta de resurse financiare disponibile pentru consum ca fiind mult mai importantă.

Cu toate acestea, 47% dintre analişti sunt de părere că efectele asupra stabilităţii sistemului financiar bancar per ansamblu ar fi moderate, datorita capitalizării puternice a băncilor locale. 43% dintre analişti însă consideră că ar exista pierderi financiare semnificative, cu urmări negative în solvabilitatea unor instituţii private.

50% dintre analiştii chestionaţi se aşteaptă la blocarea pieţei imobiliare şi a sectorului construcţiilor, precum şi la reducerea încrederii consumatorilor. O proporţie egală estimează doar efecte limitate în ceea ce priveşte tranzacţiile imobiliare.

"Situaţia curentă de piaţă este marcată de incertitudine şi neîncredere, ceea ce determină un potenţial disruptiv considerabil, posibil a fi neutralizat numai printr-o abordare metodică şi echilibrată din partea instituţiilor financiar-bancare, cu o monitorizare atentă a evoluţiei reale a riscului transferat către acestea de forma curentă a legii", se arată în documentul citat. O abordare necorelată cu riscul real şi fragilitatea realităţii economice actuale, combinată cu o legislaţie vagă, pot genera o spirală de efecte în cascadă cu un rezultat economic final semnificativ negativ.
Dacă măsurile de compensare a riscului adoptate de instituţiile bancare depăşesc posibilităţile populaţiei acestea vor conduce la o încetinire notabilă a creditării, care va genera o scădere a preţului imobilelor. Aceasta va genera, la rândul său, creşterea ratei de abandon a creditului şi va conduce inevitabil la creşterea portofoliului imobiliar al băncilor scos către vânzare, determinând o presiune suplimentară de scădere a preţurilor locuinţelor / materialelor de construcţii, generând astfel un cerc vicios cu efecte asupra întregii economii.

 

Te-ar putea interesa și: