Softistii vor exporta cu mai mult cap

In anii 90, pentru oamenii afaceri din industria de software si servicii, orice comanda din strainatate era binevenita. Chiar daca valoarea adaugata era mica, important era ca firma respectiva reusea sa vanda. O data ce s-au maturizat, firmele romanesti au inteles ca din produsele proprii (licente) se pot obtine rate de profit mult mai ridicate.In plus, datorita contractelor de outsourcing, companiile de soft dispun de cash-flow-ul necesar pentru a organiza propria cercetare pe pietele straine s

In anii 90, pentru oamenii afaceri din industria de software si servicii, orice comanda din strainatate era binevenita. Chiar daca valoarea adaugata era mica, important era ca firma respectiva reusea sa vanda. O data ce s-au maturizat, firmele romanesti au inteles ca din produsele proprii (licente) se pot obtine rate de profit mult mai ridicate.
In plus, datorita contractelor de outsourcing, companiile de soft dispun de cash-flow-ul necesar pentru a organiza propria cercetare pe pietele straine si pentru a derula propriile campanii de promovare.
In afara de producatorii consacrati de produse antivirus, precum Softwin si GeCad, companii precum TotalSoft, Siveco sau Kepler au lansat, cu timpul, produse marca proprie, dupa ce ani de zile au facut preponderent outsourcing. TotalSoft a creat solutia ERP Charisma, Siveco a dezvoltat un produs de management al mentenantei (Siveco Application), iar Kepler a pus la punct un produs soft cu aplicabilitate in domeniul bancar.
„De fapt, exista o convietuire intre outsourcing si dezvoltarea de licente, in sensul ca banii obtinuti din primul gen de activitate sunt folositi pentru produsele marca proprie”, declara Florin Talpes, presedintele Asociatiei Nationale a Industriei de Software si Servicii (ANIS). Spre deosebire de Romania si de celelalte state ale Europei de Est, in SUA exista un fenomen de decantare intre outsourcing si productia de licente.
Convietuirea dintre cele doua activitati, specifica pietelor emergente, se explica prin lipsa unor surse de finantare externe industriei. Aceasta pentru ca nici bancile, nici fondurile de investitii nu s-au inghesuit sa finanteze acest sector. Principalele obstacole in obtinerea surselor de finantare au fost lipsa garantiilor (solicitate de banci) si imposibilitatea alcatuirii unui plan de afaceri cu promisiuni de crestere foarte mari, asa cum solicita fondurile de investitii.
O data cu cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata mare, anul acesta, se va mentine si un ritm de crestere a volumului exportului destul de accelerat (38%). Pe langa statele Uniunii Europene, unde se realizeaza peste 70% din exportul romanesc de soft si servicii si SUA, pentru perioada urmatoare, o tinta importanta o vor reprezenta tarile din zona aflate in reconstructie sau dezvoltare: fosta Iugoslavie, Turcia, Moldova, Bulgaria si Ucraina. Aici va fi raiul companiilor romanesti de consultanta si integrare. Serviciul cu cea mai mare cerere va fi implementarea de solutii (ERP, de exemplu).
Firmele romanesti din domeniu au atins un grad de maturitate suficient de mare pentru a le furniza asemenea servicii si altora cu experienta mai redusa. In plus, romanii vor fi de preferat concurentilor din Ungaria, Cehia sau Slovenia si din ratiuni de cost.
Prognozele de crestere pentru anii urmatori iau in calcul si potentialul pietei asiatice, in special datorita dezvoltarii economiei chineze.