Nimeni nu poate detine mai mult de 0,1% din actiunile societatior de investitii financiare. Asa prevede statutul lor de functionare. Blocarea accesului la actiunile SIF a atras mai multe critici decat argumente aduse in favoarea acestei decizii. in timp ce administratorii societatilor de investitii financiare afirma ca la o valoare mica de piata, asa cum este ea acum raportata la valoarea contabila, nu este oportuna incurajarea concentrarii capitalului in mana unui grup restrans de investitori.
„Daca se va intampla asa ceva acum, eu imi dau demisia. Nu vreau sa fiu partas la jocurile care se pot face din spate”, spune Ioan Cuzman, presedintele SIF Banat-Crisana. Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania, sustine ca exista grupuri financiare care fac mari presiuni pentru cresterea plafonului maxim la 5%.
in principiu, toti presedintii de SIF-uri sunt de acord cu majorarea cotei minimum admise pentru participarea la o societate de investitii financiare, dar se pronunta la unison in favoarea amanarii acestui moment, pana cand valoarea de piata se va apropia de cea de pe hartie.
De partea cealalta, criticii afirma ca o crestere a valorii cu care sunt tranzactionate actiunile SIF-urilor la Bursa de Valori nu este posibila, atata vreme cat nici un investitor nu se poate implica in managementul societatii si cata vreme ii este obstructionata activitatea de decizie.
Oficialii Bursei de Valori Bucuresti au pledat si ei in favoarea majorarii procentului pe care o singura persoana il poate detine din capitalul social al unui SIF. Cota maxima propusa era de 5%. Aceasta a fost chiar o conditie pentru intrarea la Bursa. Dar n-a fost indeplinita si Comitetul Bursei a dat SIF-urilor o derogare de sase luni pentru majorarea plafonului.
Afaceri cu cantec
incing spiritele
Presedintii de SIF-uri justificasera in acel moment ca o astfel de decizie se poate adopta numai in Adunarea Generala a Actionarilor (AGA). Sedintele AGA s-u desfasurat la sfarsitul lunii martie si inceputul lunii aprilie, dar actionarii au decis mentinerea plafonului maxim la nivelul initial, de 0,1%. Neindeplinirea conditiei impuse de Bursa atragea dupa sine retragerea SIF-urilor de la Cota BVB. O asemenea decizie ar fi venit, categoric, impotriva actionarilor. Asa ca Bursa s-a resemnat si a dispus inca o amanare.
Judecand dupa evolutia preturilor actiunilor pe piata de capital, se poate spune ca dreptate au cei care incurajeaza deschiderea accesului pentru titlurile SIF-urilor. Cresterea interesului pentru actiunile SIF poate fi determinata numai prin majorarea plafonului maxim. Aceasta ar conduce, implicit, la cresterea pretului pe piata, adica tocmai ceea ce sustin presedintii de SIF-uri. Ei afirma ca aceste societati de investitii sunt destinate micului actionar, desi plasamentele pe care le efectueaza (pachete mari de actiuni la un numar mic de societati) sunt mai degraba acelea ale unui fond cu capital de risc. Nu trebuie uitat ca SIF-urile sunt societatile de investitii cu cel mai mare grad de risc al plasamentelor de pe piata romaneasca – intre 4 si 5. Au foarte multe actiuni necotate si foarte multe actiuni balast in portofoliu. Or, aceasta politica a plasamentelor este contrara intereselor micului actionar. Tocmai de aici au venit si criticile din afara. Multi actionari sunt nemultumiti de modul in care sunt administrate portofoliile SIF-urilor si acuza administratorii de scandalurile provocate prin vanzarea unor pachete de actiuni. Este cazul „afacerii CI-CO”, in care este implicata SIF Muntenia, privatizarea Neptun-Olimp, de care SIF Transilvania nu este straina sau cazul „Iacobov” de la SIF Moldova. Mai mult, actionarii sustin ca in sedintele AGA de acum doua saptamani pe ordinea de zi n-a figurat alegerea unui nou consiliu de administratie.
Aceasta a dat apa la moara celor care sustin ca actualii administratori, prin mentinerea plafonului maxim si omisiunea de pe ordinea de zi, si-au consolidat pozitiile pe scaune. De ce se tin de scaune? O data, pentru salariile mari pe care le primesc, la care se adauga participarea la profit. in cazul SIF Muntenia, participarea la profit a trei administratori a fost de 1,3 miliarde lei.
Micii actionari vor
decide viitorul SIF-urilor
Lipsa de transparenta din partea SIF-urilor a alimentat suspiciunile referitoare la politica plasamentelor. Ar putea schimba in bine concentrarea actionariatului aceasta situatie? Argumente exista si pro, si contra. Actualii administratori si-au orientat politica spre acordarea cu prioritate a dividendelor, pentru a atrage micii actionari.
O schimbare a managementului poate modifica aceasta strategie, optand pentru reinvestirea profitului in vederea obtinerii unor beneficii pe termen mediu si lung.
Jocuri de interese sunt de ambele parti – actualii administratori si cei care sustin majorarea plafonului – iar cei care decid cine va castiga vor fi tot micii actionari, in functie de decizia de a vinde sau a pastra actiunile la SIF.