Sistemul energetic național. APCE: Puterea instalată la prosumatori depășește toată puterea de stocare a energiei din România

România se confruntă cu un paradox energetic: puterea oficială de stocare a energiei, de circa 600 MW, este egalată și chiar depășită de bateriile instalate de prosumatori, estimată la peste 800 MW. În timp ce investițiile strategice ale statului înaintează lent, cetățenii și IMM-urile investesc masiv în panouri fotovoltaice și sisteme de stocare, devenind o infrastructură distribuită capabilă să susțină rețeaua în momente critice și să influențeze piața energetică.

Puterea bateriilor instalate de prosumatori ar fi depășit întreaga capacitate națională de stocare

România dispune, în prezent, de o putere totală de stocare a energiei de aproximativ 600 MW, potrivit unor declarații recente ale lui Gabriel Andronache, vicepreședinte al Autorităţii Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Într-o analiză semnată de Dan Pîrșan, președintele Asociaţiei Prosumatorilor şi a Comunităţilor de Energie (APCE), se arată însă că puterea instalată în bateriile prosumatorilor ar fi ajuns deja la un nivel similar sau chiar superior.

Potrivit datelor invocate, din cei aproximativ 600 MW existenți la nivel național, aproape jumătate aparțin unui singur furnizor privat de energie cu capital integral românesc. Autorul textului consideră că această realitate reflectă o problemă structurală majoră: investițiile strategice în stocare nu au fost realizate de stat, ci în principal de mediul privat.

În același timp, la finalul anului 2025, cei aproximativ 300.000 de prosumatori din România ar urma să atingă o putere instalată în baterii de circa 600 MW, echivalentul întregii capacități oficiale de stocare a țării. Comparația este calificată drept un semnal de alarmă, întrucât arată că infrastructura distribuită dezvoltată de cetățeni și IMM-uri ajunge să egaleze investițiile strategice raportate la nivel național.

Prosumatorii devin o infrastructură energetică distribuită

Analiza explică faptul că puterea nominală a unui acumulator, măsurată în kW sau MW, reprezintă rata maximă la care bateria poate descărca energie în rețea într-un anumit moment. Nu este vorba doar despre capacitatea totală de stocare exprimată în MWh, ci despre capacitatea efectivă de a susține sistemul energetic în momente critice, precum vârfurile de consum sau dezechilibrele din rețea.

Astfel, dacă prosumatorii ating o putere nominală instalată de 600 MW în baterii, aceștia ar putea, teoretic, să degreveze rețeaua națională la un nivel comparabil cu întreaga infrastructură de stocare raportată oficial.

Dan Pîrșan susține că aceste cifre demonstrează fără echivoc faptul că prosumatorii reprezintă principalul factor de progres energetic în România. În timp ce proiectele mari de stocare avansează lent, cetățenii și companiile mici și mijlocii investesc din resurse proprii în panouri fotovoltaice, baterii și sisteme inteligente de management al energiei.

Potrivit analizei, prosumatorii nu mai reprezintă un fenomen marginal, ci o infrastructură energetică distribuită, capabilă să influențeze echilibrul sistemului. Se arată că, pe măsură ce investițiile în baterii cresc, o parte din energia produsă și consumată local nu mai tranzitează rețelele tradiționale, ceea ce ar putea conduce la diminuarea profiturilor producătorilor, furnizorilor și distribuitorilor.

APCE estimează peste 800 MW instalați în bateriile prosumatorilor

Un alt aspect semnalat este lipsa unor date complete privind stocarea instalată la prosumatori. Potrivit analizei, ANRE nu deține cifre exacte, întrucât nu toți prosumatorii care și-au montat baterii sau și-au modernizat sistemele au declarat integral puterea și capacitatea de stocare către operatorii de distribuție.

În consecință, datele oficiale ar putea fi subevaluate. APCE consideră că cifrele comunicate nu reflectă pe deplin realitatea din teren și estimează că puterea totală instalată în bateriile prosumatorilor ar fi depășit deja 800 MW.

Autorul subliniază că apetitul românilor pentru investiții în autonomie energetică nu este în scădere, în contextul unei piețe marcate de turbulențe, volatilitate extremă a prețurilor, incertitudine legislativă și energie insuficientă și scumpă. În plus, stocarea este văzută și ca o consecință a limitărilor rețelelor, care nu pot prelua întreaga energie produsă la prânz de prosumatori.

În concluzie, analiza lui Dan Pîrșan evidențiază un paradox: stocarea strategică la nivel național avansează lent, iar cei 600 MW disponibili sunt considerați insuficienți în raport cu un deficit de energie care poate ajunge seara sau dimineața la 2.000–4.000 MW.

În același timp, cetățenii și firmele mici ajung să egaleze sau chiar să depășească întreaga capacitate națională raportată. Dacă această realitate nu va fi integrată inteligent în politicile publice, avertizează președintele APCE, România riscă să rateze o oportunitate majoră de modernizare energetică.