Simulările de război cu inteligența artificială arată un risc major de escaladare nucleară. Majoritatea scenariilor se transformă în conflicte periculoase

Simulările de tip „joc de război” în care sunt implicate sisteme de inteligență artificială (AI) arată o tendință îngrijorătoare de escaladare către conflicte nucleare, potrivit unei cercetări realizate de profesorul de strategie Kenneth Payne de la King’s College London, citată de Live Science.

Studiul a analizat comportamentul mai multor modele de inteligență artificială (AI) în scenarii de criză nucleară simulate, bazate pe „jocul lui Hahn”, un model strategic inspirat din logica Războiului Rece. Printre sistemele testate s-au numărat Claude Sonnet 4, GPT-5.2 și Gemini 3 Flash, implicate în simulări ale unor conflicte între două puteri rivale.

Simulări de război cu inteligență artificială produc rezultate alarmante

Scenariile au inclus o structură asimetrică, în care o parte era mai avansată tehnologic, dar mai vulnerabilă militar, în timp ce cealaltă dispunea de superioritate militară, dar adopta o strategie mai riscantă. Unele variante au introdus și alianțe, pentru a analiza modul în care sistemele AI gestionează coordonarea și presiunea decizională în situații de criză, conform Live Science.

În cadrul experimentului, sistemele AI își comunicau intențiile înainte de a acționa, ceea ce le permitea să evalueze nivelul de încredere în adversar. În total, modelele au generat aproximativ 760.000 de cuvinte de justificări pentru deciziile luate în timpul simulărilor.

Analiza comportamentală a arătat diferențe semnificative între modele. Claude a pornit cu o strategie prudentă, axată pe construirea încrederii, însă ulterior a ajuns frecvent să ia decizii care contraziceau intențiile inițiale. GPT-5.2 a adoptat inițial o abordare pasivă, evitând escaladarea, dar în situații critice a trecut rapid la decizii ferme, fără compromisuri. În schimb, Gemini 3 Flash a utilizat o strategie inspirată din conceptul de „balansare imprevizibilă”, asociat fostului președinte american Richard Nixon, încercând să inducă incertitudine strategică.

Rezultatele cercetării indică o tendință puternică spre escaladare nucleară

Rezultatele cercetării indică o tendință puternică spre escaladare nucleară. În aproape toate scenariile analizate a avut loc o escaladare, iar în aproximativ 75% dintre cazuri a fost utilizată arma nucleară tactică. În aproape jumătate dintre simulări au fost emise și amenințări cu lovituri strategice.

Potrivit studiului, amenințările nucleare au funcționat rar ca instrument de descurajare, influențând reducerea intensității conflictului în doar 25% dintre situații. În restul cazurilor, escaladarea a continuat.

Sistemele AI au tratat uneori arma nucleară ca un avantaj strategic, nu ca un element de descurajare

Un alt aspect important evidențiat de cercetare este că sistemele AI au tratat uneori arma nucleară ca un avantaj strategic, nu ca un element de descurajare, ceea ce ridică întrebări legate de modul în care sunt modelate deciziile algoritmice în contexte de securitate extremă.

Deși modelele aveau opțiunea de a reduce tensiunile sau de a se retrage complet din conflict, niciuna dintre cele opt variante de dezescaladare nu a fost aleasă în niciunul dintre scenarii. Sistemele au preferat doar reducerea parțială a violenței, fără retragere totală.

Studiul se înscrie într-un context mai larg de dezbateri privind impactul inteligenței artificiale asupra securității globale, în condițiile în care cercetări recente arată și o schimbare de atitudine în rândul generației Z, unde interesul pentru AI scade, iar îngrijorările legate de tehnologie cresc.