SIF-urile, vedete la Bursa, corigente la cresterea activelor

In lipsa de idei investitionale, administratorii societatilor raman la varianta dividendelor

In mod normal, scopul oricarui fond de investitii este maximizarea valorii activelor administrate. Daca cele cinci SIF-uri romanesti ar avea un scop asemanator, probabil ca ar fi reusit sa obtina performante ceva mai bune decat cele la care au ajuns pana acum.

Ca emitenti la Bursa, SIF-urile au avut performante net superioare celorlalte companii. Ca fonduri de investitii insa (la urma urmei,

In lipsa de idei investitionale, administratorii societatilor raman la varianta dividendelor

In mod normal, scopul oricarui fond de investitii este maximizarea valorii activelor administrate. Daca cele cinci SIF-uri romanesti ar avea un scop asemanator, probabil ca ar fi reusit sa obtina performante ceva mai bune decat cele la care au ajuns pana acum.




Ca emitenti la Bursa, SIF-urile au avut performante net superioare celorlalte companii. Ca fonduri de investitii insa (la urma urmei, asta se presupune ca sunt) au avut rezultate slabute. Faptul ca, pe intervalul 1998-2006, singurul SIF unde cresterea activului net a depasit rata inflatiei este SIF Oltenia spune totul. Cu alte cuvinte, administratorii societatilor, desi au dispus de sume mari, au avut performante mai slabe decat fondurile deschise de investitii, pentru care doua-trei milioane de dolari insemnau o suma imensa.

Mare parte din acesti bani au disparut, incet-incet, la distribuirea dividendelor, sumele respective scazandu-se tocmai din activele SIF-urilor. Desi, pentru actionari, cateva sute de mii sau cateva milioane de lei primite ca dividend nu au insemnat mai nimic, pentru companii au insemnat enorm.
Daca ar fi fost pastrati in interiorul companiilor, banii respectivi ar fi putut genera o crestere semnificativa a activelor administrate. Iar pastrarea lor se putea face fie prin acordarea de actiuni gratuite in locul dividendelor, fie prin redistribuirea profitului.

In conditiile in care banii care au fost distribuiti sub forma de dividende intre anii 1998 si 2005 ar fi ramas in cadrul SIF-urilor si ar fi avut o crestere similara cu cea a intregului activ, cele cinci societati puteau administra in acest moment, cumulat, cu aproape 450 de milioane de euro mai mult.
Paradoxal poate, cei care ar fi putut creste cel mai mult in acest fel, cu circa 40%, sunt cei de la SIF Muntenia, desi sunt singurii care au recurs deja de doua ori la acordarea de actiuni gratuite. Faptul ca au dat de-a lungul timpului cele mai mari dividende le-a micsorat activele, ducandu-i pe penultimul loc din acest punct de vedere, la distanta mare de primele trei SIF-uri.

SIF Oltenia ar fi putut creste si ea in acest fel cu mai bine de 100 de milioane de euro, suficient de multi bani incat sa preia controlul la doua-trei companii medii de la Bursa. Sau, de ce nu, sa se lanseze pe atat de profitabila, in ultima vreme, piata imobiliara.
Varianta distribuirii de actiuni gratuite nu prezinta avantaje doar pentru SIF-uri, ci si pentru investitori. “Pentru investitori, in general, distribuirea dividendelor sub forma de actiuni este cea mai buna varianta”, afirma Razvan Pasol, presedintele Intercapital Invest. “Actiunile respective pot fi capitalizate sau valorificate pe piata, in functie de alegerea fiecaruia. In plus, in ultimii ani, randamentele din dividende au fost in continua scadere, iar preturile actiunilor in crestere. Din pacate, insa, conducerile SIF-urilor sunt mai conservatoare, iar o asemenea idee e destul de radicala pentru ele”, conchide Pasol.

Este interesant de vazut si ce se va intampla in acest an cu profitul SIF-urilor, unul destul de mare, asa cum a fost si in anii precedenti. Din punctul de vedere al investitorilor, lucrurile s-au mai schimbat, avand in vedere ca impozitele sunt altele decat cele din anii trecuti.
Ca exemplu putem lua SIF Moldova, unde deja a fost propus un dividend de 670 de lei vechi pe actiune aferent anului recent incheiat. In aceste conditii, actionarii ar urma sa primeasca, dupa impozitare, 562,8 lei vechi pe actiune, sau 562.800 de lei pentru fiecare 1.000 de actiuni detinute. Pretul actiunilor poate scadea in acest caz, avand in vedere ca si activul scade, undeva la 25.522 de lei. Presupunand ca au fost cumparate undeva la 20.000 de lei pe actiune, cele 1.000 de actiuni pot fi valorificate la 24,3 milioane de lei, cu un comision de 1,5%.

In cazul in care profitul ar fi repartizat sub forma de actiuni, pentru fiecare 1.000 de actiuni detinute, investitorii ar putea primi 670 de actiuni noi. Avand in vedere ca valoarea contabila a companiilor ar ramane in acest caz nemodificata, capitalizarea ar ramane si ea, intr-o ipoteza de bun simt, aceeasi. Caz in care pretul actiunilor ar putea scadea de la 26.600 de lei vechi la circa 15.928 de lei. In aceasta situatie, intregul portofoliu ar putea fi valorificat, in urma impozitarii, la aproape 25 de milioane de lei.

Asadar, cam acelasi lucru pentru investitori, cel putin pe termen foarte scurt si in ipoteza in care preturile nu sunt influentate si de factori externi semnificativi.

1.504

miliarde de lei vechi a distribuit SIF Muntenia sub forma de dividende intre 1998 si 2005. In cazul in care banii respectivi ar fi fost investiti, ei s-ar fi putut transforma in 3.500 de miliarde de lei in plus in activul net al companiei

Din pacate, conducerile SIF-urilor sunt mai conservatoare, iar ideea distribuirii de actiuni gratuite
e destul de radicala pentru ele.

Razvan Pasol, presedinte Intercapital Invest

DATI CLICK PE POZA PENTRU A VIZUALIZA TABELUL