SIF-urile, marile mostenitoare ale Romaniei

La vremea aceea, membrii consiliilor de administratie au fost numiti de Parlament, unde PDSR era majoritar. Si atunci, ca si acum, criteriul politic statea la baza deciziilor de numire in functii-cheie. Asa se face ca in fruntea celor cinci SIF-uri au fost instalati membri ai partidului de guvernamant (PDSR). Ulterior, modul de organizare a acestor institutii (devenite SIF-uri) a facut ca mare lucru sa nu se schimbe la varf. Singurul care a spart gheata, dupa 1996, este actualul presedinte al SI

La vremea aceea, membrii consiliilor de administratie au fost numiti de Parlament, unde PDSR era majoritar. Si atunci, ca si acum, criteriul politic statea la baza deciziilor de numire in functii-cheie. Asa se face ca in fruntea celor cinci SIF-uri au fost instalati membri ai partidului de guvernamant (PDSR). Ulterior, modul de organizare a acestor institutii (devenite SIF-uri) a facut ca mare lucru sa nu se schimbe la varf. Singurul care a spart gheata, dupa 1996, este actualul presedinte al SIF Oltenia, Mihai-Horia Oprica, membru PNTCD, care insa il are alaturi pe fostul sef al SIF, Vasile Salapa (PDSR), acum vicepresedinte. Si la SIF Moldova s-au facut schimbari, insa ca efect al scandalului care a izbucnit in jurul fostului presedinte Corneliu Iacobov. Locul lui a fost ocupat de fostul vicepresedinte, Alexandru Matei (PUNR).
Principala sarcina a FPP era de a transfera gratuit catre populatie cele 30 de procente din capitalul social al societatilor romanesti de stat. Procesul a fost insa indelung amanat. Vreme de aproape trei ani, certificatele de proprietate n-au reprezentat nici un interes pentru publicul larg. Nu exista o piata reglementata pentru a face posibila tranzactionarea acestor hartii. Totusi, absenta unei piete oficiale n-a impiedicat tranzactionarea certificatelor de proprietate „la negru”. Nume mari in lumea afacerilor de astazi au facut bani buni din cumpararea-vanzarea acestor hartii de proprietate. Desi nereglementata, a fost o vreme cand piata certificatelor de proprietate (neoficiala) fierbea. Era timpul PAS-urilor (programul asociatiei salariatilor). Salariatii si conducerile intreprinderilor erau, practic, singurii care puteau fructifica certificatele.
Abia in 1995, in cadrul procesului de privatizare in masa, certificatele de proprietate si-au jucat rolul pentru care au fost distribuite. Cu toate acestea, lucrurile nu s-au schimbat semnificativ, pentru fostele FPP. Dupa finalizarea „marii privatizari”, fostele FPP au devenit actualele SIF-uri, organizate ca societati comerciale pe actiuni. Cu o buna campanie publicitara, anterior procesului de privatizare in masa, aceste institutii au reusit sa sensibilizeze publicul, orientandu-l in buna masura catre subscrierea la SIF-uri.
Daca utilizarea certificatelor de proprietate de catre marele public a fost indelung tergiversata, determinand astfel un dezinteres total pentru aceste hartii de valoare, oamenii astepau, dupa marea privatizare, o cale legala pentru valorificarea actiunilor dobandite la SIF. insa s-au lovit de o noua amanare, pentru cotarea la Bursa, justificata de oficiali prin anevoiosul proces al regularizarilor cotelor de capital intre cele cinci SIF-uri, precum si intre acestea si Fondul Proprietatii de Stat.
in sfarsit, in noiembrie 1999, SIF-urile au ajuns la cota Bursei de Valori Bucuresti. Pe piata, actiunile au fost tranzactionate la preturi reprezentand mai putin de 30% din valoarea lor contabila. Activul total, in valoare de 8.473 miliarde lei este evaluat la BVB la mai putin de 3.000 miliarde lei.