Si in 2002, Romania a fost prinsa la inghesuiala

Scandaluri financiare, acuze de coruptie la nivel inalt, deznodaminte nefericite pentru statul roman al unor privatizari dubioase. In premiera, inalti functionari europeni au semnalat ceea ce se banuia de multa vreme. Coruptia si jocurile de interese ale celor numiti sa administreze milioanele de euro primite de la UE nu au mai putut fi trecute cu vederea de Guvernul de la Bucuresti. La Primaria Capitalei insa scandalul continua. Miza sunt sutele de milioane de euro, iar in joc nu este numai bug

Scandaluri financiare, acuze de coruptie la nivel inalt, deznodaminte nefericite pentru statul roman al unor privatizari dubioase. In premiera, inalti functionari europeni au semnalat ceea ce se banuia de multa vreme. Coruptia si jocurile de interese ale celor numiti sa administreze milioanele de euro primite de la UE nu au mai putut fi trecute cu vederea de Guvernul de la Bucuresti.
La Primaria Capitalei insa scandalul continua. Miza sunt sutele de milioane de euro, iar in joc nu este numai bugetul bietilor cetateni, ci si credibilitatea tarii in fata bancilor straine.
In sfarsit, semnarea tratatului bilateral cu SUA privind Curtea Penala Internationala, gest ce a atras criticile Uniunii Europene, a fost, din perspectiva romaneasca, un pas catre NATO.

Bomba Phare loveste in Sapard
Cand insarcinatul cu afaceri externe al Delegatiei Comisiei Europene, Andre Lys, a lansat „bomba” Phare, stia ce vorbeste. „Romania face obiectul unor dosare de deturnare de fonduri comunitare”, spunea el prin august. Cu putin timp inainte, Jonathan Scheele, seful Delegatiei, isi facea cunoscute si el dubiile referitoare la corectitudinea evaluarii de catre autoritatile romanesti a proiectelor propuse spre a fi finantate din fonduri PHARE.
Declaratiile celor doi functionari europeni nu au ramas fara urmari. Imaginea Romaniei inainte de Praga si Copenhaga era mai importanta decat afacerile de partid. Cu efect intarziat, ghiuleaua PHARE a nimerit in Sapard. Directorul Agentiei Sapard a fost „dovedit” ca joaca murdar. Firmele sale de consultanta isi luau partea din banii primiti de la UE. Curatenia a fost desavarsita prin arestarea subalternei sale, directoarea Directiei de Control si Antifrauda, acuzata de acte de coruptie inainte (!) de a fi avansata in postul cheie in careactiva, cand a fost arestata. A fost o lovitura de imagine prin care Guvernul de la Bucuresti a incercat sa spele obrazul greu incercat al Romaniei. Desi reusita, semnele de intrebare persista, cel mai important fiind cel referitor la criteriile de promovare ce au propulsat un functionar public cercetat penal pentru trafic de influenta si luare de mita (directoarea Florica Dinculescu) intr-o functie ca cea detinuta in momentul arestarii?

Primarul Basescu in plina lupta

Balciul de la Primaria Capitalei ne costa scump. Credite in valoare de 312,4 milioane de euro, bani imprumutati de la Banca Europeana de Investitii si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, nu pot fi trase din pricina conflictului interminabil dintre primarul democrat Traian Basescu si consilierii PSD.
Bancile nu se supara. Este problema noastra. Ele sunt acoperite, ba au chiar de castigat. La transele de creditare netrase la timp se plateste dobanda la dobanda. Bucurestenii se pot astepta ca peste patru – cinci ani, dupa expirarea perioadei de gratie, sa explodeze impozitele si taxele locale.
Asta pentru ca primarul a contractat credite pentru finantarea unor proiecte de infrastructura si contorizarea energiei termice in unele cartiere bucurestene, iar consilierii, care de fapt l-au mandatat sa o faca (!), nu sunt de acord cu proiectele de finantare. si pentru ca absurdul sa fie desavarsit, in joc intervine si ministrul Mihai Tanasescu, care, de la inaltimea functiei si cunostintelor sale de finantist, anunta ca Banca Europeana de Investitii ar putea da banii pentru alte proiecte decat cele negociate cu primarul Basescu.
Raspunsul bancii a sosit prompt: O data aprobat un proiect si negociata suma, intelegerea ramane batuta in cuie. Creditele nu pot fi deturnate dupa cum dicteaza interesele politice, cel putin nu cu binecuvantarea bancii.

Decizie delicata: NATO sau/si UE?

Echilibristica diplomatica, astfel poate fi catalogata semnarea acordului bilateral cu SUA privind Curtea Penala Internationala (CPI). Intre aderarea la NATO, concreta si apropiata, si integrarea in UE, la o data fixata formal, dar totusi sub semnul intrebarii, Romania a ales greu. Ecourile au fost pe masura.
Comisia Europeana, prin cuvantul comisarului pentru extindere GUnther Verheugen, si-a facut cunoscuta nemultumirea ca Romania a facut gestul fara a astepta o pozitie comuna a statelor membre UE si a celor candidate la aderare. Curtea Penala Internationala, a carei jurisdictie a intrat in vigoare la 1 iulie, a fost creata prin Tratatul de la Roma, in 1998, recunoscut si de SUA. Este primul tribunal international competent in cazuri de genocid, crime de razboi si crime impotriva umanitatii. SUA, care suporta cea mai mare parte a operatiunilor de mentinere a pacii in lume, nu sunt favorabile CPI.
Unii soldatii americani risca sa fie judecati de acest tribunal. Asadar, diplomatii americani incearca sa incheie cat mai multe acorduri bilaterale cu statele semnatare ale Tratatului de la Roma pentru asigurarea protectiei soldatilor americani pe teritoriile nationale respective. Mai precis, aceste state se obliga sa nu extradeze cetateni americani acuzati de crime de razboi catre Curtea Penala Internationala. Romania este singura tara europeana cu care americanii au cazut la intelegere.