Selectia deseurilor da piept cu gunoiul de sub pres

de selectie a gunoiului. Intr-o tara unde jumatate din populatie nu-si permite, nu vrea sa utilizeze sau pur si simplu nu are acces la serviciile societatilor de salubritate si unde gunoaiele ajung mai degraba in rauri, pe marginea drumurilor, pe maidane sau chiar pe spatiul verde din jurul blocurilor decat in tomberoane, pare rizibil sa vorbesti despre colectarea selectiva a deseurilor.Cu toate acestea, trebuie sa implementam cat mai repede sistemul daca dorim sa respectam angajamentele luate p

de selectie a gunoiului. Intr-o tara unde jumatate din populatie nu-si permite, nu vrea sa utilizeze sau pur si simplu nu are acces la serviciile societatilor de salubritate si unde gunoaiele ajung mai degraba in rauri, pe marginea drumurilor, pe maidane sau chiar pe spatiul verde din jurul blocurilor decat in tomberoane, pare rizibil sa vorbesti despre colectarea selectiva a deseurilor.Cu toate acestea, trebuie sa implementam cat mai repede sistemul daca dorim sa respectam angajamentele luate pentru intrarea in UE. „Oficialii europeni au cazut de acord sa ne acorde o perioada de tranzitie pana in 2012 privind atingerea obiectivului de valorificare a minimum 50% din deseurile de ambalaje. In prezent, proportia este de circa 20%”, explica Elena Dumitru, director la departamentul de Gestiunea Deseurilor din Ministerul Mediului. In ceea ce priveste costurile estimate, acestea sunt de circa 300 de milioane de euro, care partial vor fi acoperite prin fondurile de coeziune ale UE.Privita in detaliu, situatia e mai mult sau mai putin diferita. In Targu-Mures, de exemplu, singura initiativa de acest tip s-a lansat in urma cu aproximativ sase ani. Intr-unul din cartiere au fost instalate trei pubele destinate hartiei, metalelor si materialului plastic. Evident, totul a esuat lamentabil, pentru ca locatia a fost prost aleasa, campania nu a fost sustinuta mediatic, iar proiectul nu a fost extins. Totusi, se poate discuta de o minima selectie efectuata in alte orase din judet: Sighisoara, unde Stimet SA a instalat pubele pentru colectarea sticlei, iar compania Schuster Salubritrans a montat containere pentru PET-uri, si in Ludus.O tentativa de acest gen a existat si in Timisoara, insa sistemul nu a functionat in lipsa unei strategii clare. O hotarare de consiliu local din martie 2004 reglementeaza insa mai bine colectarea. Societatea de salubritate Retim a cumparat deja din Germania 240 de containere de 1,1 metri cubi. Metalul se arunca in cele cu capace rosii, sticla merge pe albastru, hartia sau cartonul pe verde si plasticul in containerele cu capace portocalii. „Pana acum au fost plasate 41 de containere, iar luna aceasta vom mai instala alte 32. Problema cea mai mare e ca multi oameni nu respecta indicatiile si arunca gunoi menajer”, spune Vasile Ciupa, seful serviciului Mediu si Administrare Spatii Verzi din cadrul Primariei Timisoara.La Brasov colectarea selectiva a inceput in luna iunie, printr-un program pilot in cateva cartiere. Hartia si masele plastice sunt separate de celelalte reziduuri, in saci separati. Din aceasta iarna, containere speciale vor fi instalate in toate zonele orasului. Comprest, serviciul care se ocupa de salubritate, vrea sa premieze institutiile si asociatiile ce arunca selectiv deseurile. „Pana acum am reusit prin fonduri nerambursabile si finantare proprie sa realizam rampa ecologica si sa introducem eurocontainere si europubele. Acum este randul colectarii ecologice”, explica Giuliano Lombrici, directorul executiv al Comprest.In capitala Moldovei, la Iasi, selectarea si recuperarea deseurilor se face mai ales „la negru”. „Exista in tot orasul sute de amarati – cred ca sunt mai multi decat lucratorii nostri – care nu au alta ocupatie si sursa de venit decat scotocitul prin gunoaie. Cand ridicam gunoiul, acesta a fost deja curatat cu grija de metal, cartoane si orice alt material recuperabil”, afirma Dorinel Zeciu, directorul societatii Salubris. In Iasi s-au desfasurat pana in prezent doua programe de colectare selectiva, incheiate cu rezultate dezamagitoare. ” In doar 15% din containere am gasit ce trebuia”, explica Zeciu. Nici diminuarea cu 10% a facturii pentru asociatiile de locatari care-si sorteaza gunoaiele nu i-a convins pe localnici.O situatie mai aparte este in Cluj, unde ani de zile s-au dus adevarate lupte intre diversele grupuri care voiau sa castige de pe urma gunoaielor. Salprest SA a facut o investitie de 62.000 de euro pentru achizitionarea a 156 de containere pentru PET-uri, care au fost distribuite gratuit. S-au cumparat si cinci autospeciale pentru containerele cu pricina. Mai mult, deseurile reciclabile sunt ridicate cu prioritate.Si in Bucuresti, dupa mai multe incercari esuate, exista un proiect de hotarare de consiliu care vrea sa implementeze sistemul. „Speram ca in 2007 sa ajungem ca 70% din deseuri sa fie colectate separat. Firmele de salubritate vor investi timp si bani in acest scop, chiar daca pentru ele nu e o activitate profitabila”, spune Magda Iuga, sefa Directiei Utilitati Publice din Primaria Capitalei.