Secretul lui Călin Georgescu. A trebuit să ne explice străinii: Totul este manipulat

Ascensiunea lui Călin Georgescu a fost mai degrabă un simptom al cinismului și dezamăgirii față de clasa politică românească decât un semn al unei schimbări fundamentale în preferințele electoratului, arată o analiză a jurnaliştilor străini de la Politico.eu. Deși influențele externe și utilizarea rețelelor sociale au jucat un rol important, situația reflectă în principal frustrările acumulate în decenii de proastă guvernare și lipsa unei alternative politice reale.

Ascensiunea controversată a lui Călin Georgescu

Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale din România, a reprezentat un episod semnificativ în politica recentă a țării, cu o ascensiune rapidă și controversată. Politico detaliază circumstanțele care au dus la popularitatea sa temporară, dar și la declinul politic, subliniind atât influențele externe, cât și deziluziile interne ale electoratului.

Călin Georgescu, în vârstă de 62 de ani, a desfășurat o campanie intensă pe platformele de socializare, precum TikTok și YouTube. Un critic al Uniunii Europene și NATO, el a lăudat public politicile președintelui rus Vladimir Putin, pe care l-a numit „patriot”. De asemenea, a denunțat scutul antirachetă al Statelor Unite din România, pe care l-a calificat drept „o rușine națională”, și a promis încetarea oricărei forme de sprijin pentru Ucraina.

În urma victoriei sale neașteptate, au apărut suspiciuni că Georgescu ar fi beneficiat de o campanie de influență organizată de Kremlin. Președintele Klaus Iohannis a declasificat documente ale serviciilor de informații, care indicau un atac hibrid din partea Moscovei. Acestea au dezvăluit că mesajele lui Georgescu au fost amplificate de o rețea de 25.000 de conturi TikTok, activată pentru a-i mobiliza susținătorii.

Documentele au pus sub semnul întrebării și legalitatea finanțării campaniei lui Georgescu, accentuând ideea unei manipulări externe.

Cum a fost posibilă ascensiunea lui Georgescu?

Politico subliniază că succesul inițial al lui Călin Georgescu nu reflectă neapărat o simpatie pentru Rusia sau pentru extrema dreaptă, ci mai degrabă o dezamăgire profundă a românilor față de clasa politică.

Potrivit Oanei Popescu-Zamfir, director al GlobalFocus Center din București, dezamăgirea alegătorilor provine din percepția că „totul este manipulat oricum” și că deciziile politice sunt luate în spatele ușilor închise.

„Oamenii au dezvoltat această idee că totul este manipulat oricum, totul se decide în spatele ușilor închise și ceea ce vezi și pe cine votezi este mult mai puțin important”, a spus Popescu-Zamfir.

„Percepția oamenilor este că viața politică și instituțiile sunt dominate de aceste rețele obscure de interese … Cred că, într-o mare măsură, această percepție este corectă.”, spune aceasta.

Politico notează că pentru mulți români obișnuiți, evenimentele recente nu sunt altceva decât un nou capitol într-o relație complicată și dezamăgitoare cu democrația liberală.

De la Revoluția din 1989, care a dus la căderea regimului comunist condus de Nicolae Ceaușescu, politica românească a fost marcată de controverse. Revoluția însăși este uneori denumită „așa-zisa revoluție”, datorită suspiciunilor legate de rolul foștilor membri ai regimului în perioada de tranziție.

Frontul Salvării Naționale, care a preluat puterea după 1989, a inclus persoane din fostul regim comunist. Inițial, partidul a promis că nu va participa la alegerile post-comuniste, dar ulterior și-a schimbat decizia și a dominat scena politică, evoluând ulterior în Partidul Social Democrat (PSD). PSD rămâne una dintre cele mai influente forțe politice, iar numirile sale în instituții-cheie, precum Curtea Constituțională, continuă să alimenteze neîncrederea publicului.

România și Uniunea Europeană

România a aderat la Uniunea Europeană în 2007, dar așteptările electoratului că acest pas va aduce beneficii rapide și palpabile au fost adesea contrazise de realitate. Corupția și incompetența politică au persistat, iar inegalitățile economice s-au agravat.

Deși apartenența la UE rămâne populară, românii se simt dezamăgiți de lipsa de progres în implementarea reformelor promise. Politico subliniază că liderii europeni au sprijinit integrarea României în blocul comunitar pentru a preveni influențele Moscovei, dar drumul către o democrație funcțională rămâne unul lung.