Se taie pensiile militarilor? Anunțul ministrului Apărării. Ce se întâmplă și cu vârsta de pensionare

Ministerul Apărării va reduce cheltuielile bugetare fără să taie pensii, salarii sau posturi din Armată, a anunțat ministrul Radu Miruță. Oficialul susține că economiile vor fi făcute din cheltuieli colaterale, precum contracte supraevaluate, și nu din „nucleul” sistemului de apărare, în condițiile în care Armata Română funcționează deja la doar 61% din necesarul de personal.

Reforma cheltuielilor la Ministerul Apărării fără tăieri de personal sau pensii

Ministerul Apărării Naționale (MApN) va participa la procesul de reducere a cheltuielilor bugetare, însă fără diminuarea veniturilor militarilor, fără concedieri și fără modificarea modului de calcul al pensiilor.

Ministrul Radu Miruță a oferit și un exemplu în acest sens, precizând că, în ultimii trei ani, s-au cheltuit 575.000 de euro pentru închirierea de mașini destinate unui grup de patru piloți.

Deși spune că această cheltuială era legală, ministrul Apărării arată că nu există o limită rezonabilă. Astfel, el spune că stabilirea unui plafon ar putea genera economii de aproximativ un sfert de milion de euro, fără impact operațional.

„Toată discuția asta a plecat de la faptul că toate ministerele trebuie să contribuie cu ceva la reducerea cheltuielilor și la Apărare. Nu că sunt eu și le iau partea acestor oameni, dar nu putem vorbi nici de economie, nici de sănătate, nici de educație, dacă nu avem securitate. Pentru apărare s-a acceptat ideea că un război la graniță nu este un context în care poți: 1. să reduci pensiile, 2. să dai militari afară, 3. să le scazi veniturile acestor militari.

În același timp, eu nu sunt în alt guvern și eu nu sunt în altă linie decât domnul Bolojan, este premier. Ne-am asumat un program de guvernare care spune că, din diverse motive, cineva și-a bătut joc de banii publici. Până acum aici suntem, trebuie să strângem punga. Ministerul Apărării va contribui și el la acest efort, însă va contribui, nu tăind de la nucleu apărării, de la oameni.

Sunt multe cheltuieli colaterale care pot fi reduse pentru ca la final cheltuiala să fie mai mică, fără a afecta nucleul. Și am început în scurta perioadă să dau câteva exemple pe care le-am identificat: de la cei patru piloți, 3 ani de zile, 575.000 euro pentru închiriat mașini.

Vă repet, nu e ilegal, deci era o chestiune legală, doar că nu era o limită superioară. Dacă cobori limita asta, poate la jumătate, economisești un sfert de milion de dolari fără să afectezi nimic din Armata Română”, a spus ministrul Apărării în cadrul unei emisiuni la Digi24.

Apărarea României funcționează la 61% din necesarul de personal

Unul dintre cele mai importante semnale trase de ministru vizează deficitul de personal din Armată. În prezent, gradul de încadrare este de 61%, ceea ce înseamnă că aproape 40% din posturile necesare sunt vacante.

În acest context, reducerea numărului de militari sau scăderea veniturilor ar agrava o vulnerabilitate deja existentă.

Într-un climat regional tensionat, cu război la graniță, conducerea MApN consideră că măsuri precum reducerea pensiilor militare, concedieri în rândul personalului activ și scăderea salariilor nu sunt sustenabile strategic.

”Da, vă repet, vom contribui și cu Ministerul Apărării la această reducere, dar nu vom modifica modul în care se calculează pensiile. Nu vom scădea veniturile celor care sunt în activitate și nu vom face reducerea micșorând numărul de militari. Astăzi avem o încadrare de 61%, adică aproape 40% din cât trebuie să fie lipsește. Dacă mai reducem din venituri, ce ne așteptăm? Să vină militarii pentru că le spună ministrul la televizor să poarte uniforma militară? Nu, trebuie o abordare corectă. Da, sunt situații în care se poate da mai încet la butonul de la aragaz și acolo vom da fără să clipesc din ochi, dar nu afectând nucleul, ci cumva marginile”, a spus ministrul Apărării Naționale.

Audit fără precedent la Clubul Sportiv al Armatei Steaua București

Un capitol important al reformei vizează activitatea Clubului Sportiv al Armatei Steaua, unde Corpul de Control desfășoară un audit amplu.

Potrivit ministrului, anual se cheltuiesc aproximativ 32 de milioane de euro, fără rezultate proporționale.

Ministru Radu Miruță a mai precizat în cadrul emisiunii că Stadionul Steaua avea un tarif de închiriere cu 10.000 de euro mai mare decât Stadionul Național, fapt care ar fi descurajat organizarea de evenimente.

„Am văzut ce se întâmpla în garnizoana de la Satu Mare, unde era o debandadă completă. La Steaua, la Clubul Sportiv, nu doar la Clubul Sportiv al Armatei, cu toate sporturile, este în acest moment o acțiune de audit de corp de control fără precedent. Nu vom tăia nimic până nu vedem absolut fiecare cifră cum arată.

Eu mă bucur că este multă emoție în zona asta. Nu poate rezista suportul fără a avea o astfel de susținere, dar eu sunt ministru, datoria mea e să mă uit la cifre. Aștept săptămâna asta să vedem cum arată fiecare pe hartă. Sunt niște indicii foarte în neregulă.

Mă refer la banii care se cheltuiesc, cei 32 de milioane de euro care se cheltuiesc anual fără a se produce mare lucru. Avem un stadion care intenționat avea un preț de închiriere cu 10.000 euro mai mare decât Stadionul Național, doar pentru a nu veni nimeni să-l închirieze din motive diverse. Este un stadion modern și un stadion nou. Prețul se pusese mai mare, l-am scăzut.”, arată acesta.

Modul de calcul al pensiilor militare nu se modifică

În contextul dezbaterilor publice privind reforma pensiilor speciale, ministrul a respins categoric ideea că toți militarii se pensionează cu 13 ani mai devreme.

Reducerile de vârstă apar doar în cazuri specifice (scafandri, parașutiști, condiții speciale de muncă) și nu se aplică uniform tuturor cadrelor militare.

„Despre pensiile militare s-a discutat mult în această perioadă. Este un grup de lucru în acest moment la Ministerul de Interne, unde avem și noi colegi tehnici, unde are și Serviciu de Protecție și Pază și Serviciu Român de Informații, pentru a vedea niște scenarii. Eu nu știu exact care este situația la celelalte ministere, bănuiesc că au niște explicații acolo colegii mei. Eu m-am uitat la Ministerul Apărării și în spațiul public a plecat o mare nedreptate: cum că asemenea judecătorilor, militarii se pensionează toți cu 13 ani mai devreme. Este un neadevăr și un mare păcat atașat acestor oameni cu uniformă militară. Am verificat anul trecut pe tot anul 2025, o singură persoană, un singur om, s-a pensionat cu reducerea vârstei de 13 ani.

Sunt situații în care, în funcție de zona în care ai lucrat, ai reducerea vârstei de pensionare, dar nu pe toți cei 25 de ani, pentru că un militar nu ajunge să treacă prin acel hol în care se reduce vârsta de pensionare toată activitatea.

Scafandrii, parașutiștii sunt niște puncte izolate care generează reducerea vârstei de pensionare cu patru, cu cinci, cu șase, cu doi, cu unu, unii cu deloc. Deci, să spui că toată lumea care poartă uniformă militară se pensionează cu 13 ani mai devreme este un mare neadevăr.”

Pe lângă reformele bugetare, ministrul a atras atenția asupra unor dezechilibre financiare care afectează personalul, precum diurna de 23–24 lei/zi/ misiune și compensațiile pentru locuință care sunt de aproximativ 500 de lei, raportate la nivelul anului 2017.

Aceste valori, susține ministrul, nu sunt corelate cu realitățile economice actuale și pot afecta atractivitatea carierei militare.

„În condițiile în care anul trecut vârsta minimă de pensionare era de 48 de ani, vârsta medie a pensionarilor a fost 52 de ani în zona militară. Ea crește în fiecare an, pentru că este o chestiune progresivă pe legea de astăzi care spune că în 2035 vârsta standard va fi 65 de ani și de acolo va putea scădea, cum a fost pentru un caz anul trecut, cu maxim 13 ani. Așadar, ideea că militarii se pensionează toți mai devreme nu este una adevărată. Și trebuie să ne raportăm la acest adevăr, nu la presiunea din spațiu public. Da, trebuie ca oamenii să primească o pensie pe contributivitate în general. Dar ideea că trimitem oameni la 60 de ani în misiuni pe front, dacă ar fi cazul, este o chestiune neadevărată. În același timp, sunt multe neajunsuri, dacă vreți. Pentru aceia care îndeplinesc criteriile de a primi locuință – bani pentru locuință de la minister, sunt situații în care primesc 500 și ceva de lei, este raportat la 2017.

Un om care pleacă într-o misiune are diurnă 23 sau 24 lei. Trebuie să ne uităm la toate aceste tronsoane, pentru că nu putem să pretindem armată performantă, nu putem să pretindem o apărare a teritoriului și a populației, dacă nu le dăm acestor oameni și ce au nevoie”, spune ministrul Radu Miruță.