Bursele de merit acordate elevilor români înregistrează o creștere spectaculoasă, însă rezultatele la testele internaționale rămân constante. Vicepremierul Dragoș Anastasiu atrage atenția asupra dezechilibrului din sistemul de educație, susținând că România nu își mai permite să recompenseze performanța pe criterii care nu reflectă realitatea.
Oficialul consideră că intențiile bune au fost deturnate și transformate într-un mecanism ineficient, care necesită o reformă profundă.
Bursele de merit, în centrul unei polemici naționale
Bursele de merit sunt acum acordate unui număr semnificativ de elevi, chiar și în proporție de 80-90% într-o clasă.
Dragoș Anastasiu susține că această situație nu mai reflectă meritul real și că în trei ani, numărul beneficiarilor s-a triplat. Cu toate acestea, performanțele la testele internaționale PISA au rămas la același nivel, ceea ce, în opinia sa, indică o problemă gravă în modul de evaluare a elevilor.
Oficialul a subliniat că intenția inițială de a încuraja excelența în educație s-a transformat într-un sistem care nu mai face diferența între performanță autentică și note obținute facil. Într-un liceu de top din București, când aproape toți elevii primesc bursă de merit, conceptul în sine își pierde sensul.
Anastasiu a menționat că bursele sociale rămân esențiale pentru echitatea în educație. El consideră însă că sistemul actual trebuie regândit astfel încât resursele să fie distribuite responsabil și eficient.
„Am pus burse de merit. Foarte bine. Ne dorim să premiem copiii buni? Bineînţeles că ne dorim. Ce înseamnă merit? În momentul în care numărul copiilor care au 9,50 în România s-a triplat în 3 ani… s-a triplat, dar rezultatele la PISA nu s-au schimbat, e o problemă.
Când ajungi să ai burse de merit într-o clasă la un liceu bun din Bucureşti, de exemplu, 80-90% din clasă ia burse de merit. Nu cred că este un lucru pe care ni-l dorim.
Avem nevoie de burse sociale? Bineînţeles că avem, pentru că trebuie să dăm şansa orişicui, fără doar şi poate. Deci, sunt lucruri care au plecat cu intenţie bună, dar care au fost abuzate şi care trebuie corectate. România nu îşi mai permite, pur şi simplu, nu îşi permite să dea burse la toată lumea”, a spus Anastasiu la Prima TV.
Reforma educațională, condiționată de profesori motivați
Bursele de merit nu pot compensa lipsa de reformă în pregătirea cadrelor didactice, consideră vicepremierul. El insistă pe ideea unei educații personalizate, în care profesorii trebuie să fie bine plătiți și capabili să răspundă nevoilor fiecărui elev. Anastasiu a spus că sistemul actual, în care toți elevii sunt tratați la fel, nu mai poate funcționa eficient.
Vicepremierul a amintit că a lucrat ani de zile cu mii de profesori prin programul SuperTeach și că, deși a fost susținut inițial, astăzi se confruntă cu critici. El susține că aplaudarea reformelor trebuie dublată de asumarea unor schimbări reale în sistem.
Salariile decente și implicarea activă în actul educațional sunt, în opinia sa, condiții obligatorii pentru ca școala românească să performeze. Anastasiu nu a ezitat să sugereze că unii profesori fără vocație ar trebui să părăsească sistemul, pentru ca rezultatele generale să se îmbunătățească.
„Da, trebuie să avem profesori bine plătiţi, care să aibă performanţă în sensul educaţiei cât se poate de personalizată, că nu mai putem aşa de-a valma, nu mai merge, care să vadă într-adevăr măreţia din fiecare copil, care să instruiască fiecare copil în parte şi care să fie la o normă la nivelul Uniunii Europene, zic eu, şi m-am văzut în ultimii şapte ani cu 35.000 de profesori, care sunt toţi supăraţi pe mine astăzi.
Deşi m-au aplaudat pe scenă când mergeam cu super teach în toată ţara, au fost multe aplauze. Şi acum sunt toţi supăraţi”, a explicat vicepremierul.
Nevoia de muncă suplimentară în contextul recuperării economice
Bursele de merit nu pot fi privite separat de contextul general al societății românești, susține Dragoș Anastasiu. El a afirmat că, pentru a atinge nivelul țărilor vestice, România trebuie să muncească mai mult decât media europeană. Această filozofie se aplică și în educație, unde efortul trebuie să fie colectiv și susținut.
Vicepremierul a recunoscut că meseria de profesor este solicitantă, dar a punctat că e nevoie de un efort peste standard pentru a compensa decalajele existente. El a lăudat profesorii care își fac treaba cu devotament, dar a atras atenția asupra celor care nu dau randament și afectează întregul sistem.
În același timp, Anastasiu a insistat pe ideea că e nevoie de implicare activă, inclusiv în afara orelor de predare. Doar astfel se poate construi o școală care oferă rezultate sustenabile.
„Noi ar trebui, cred eu, ca ţară, să muncim puţin mai mult decât celelalte ţări. De ce? Că avem de recuperat încă. Şi nu se poate fără muncă. Şi sigur că profesorii spun că e greu la clasă. Şi e greu la clasă, nu spune nimeni că nu e greu. Dar trebuie să facem un efort peste media europeană.
Şi gândiţi-vă că noi venim şi spunem aşa, toţi profesorii care şi-au făcut datoria şi le mulţumim, multora dintre ei, poate sunt acolo şi profesori care nu au vocaţie şi care poate că ar trebui să iasă din sistem, că altfel rezultatele sistemului educaţional ar fi putut să fie ceva mai bune”, a explicat Anastasiu.
Norma didactică și birocrația excesivă, obstacole în sistem
Bursele de merit se acordă în paralel cu un sistem care suferă și din cauza modului în care sunt utilizate orele de lucru ale profesorilor. Anastasiu a explicat că profesorii sunt plătiți pentru 40 de ore săptămânal, dar în realitate petrec doar 18 ore la clasă. Restul timpului este adesea consumat de activități birocratice care, în opinia sa, ar trebui eliminate.
„Sunt profesori care sunt plătiţi 40 de ore pe săptămână, că aşa sunt plătiţi, intră la clasă până acum 18 ore, se plâng după aceea de multă birocraţie şi eu am venit şi am spus şi vă spun public, dom’le, ziceţi-mi să reducem, că acum e la mine, să reducem birocraţia, da? Deci aveţi patru ore în care vă plângeţi de birocraţie şi este mare birocraţia”, a spus el.
El a cerut public propuneri clare pentru reducerea birocrației, acuzând faptul că se produc documente inutile, care nu sunt analizate de nimeni. În același timp, a subliniat importanța dedicării în afara orelor de curs, chiar dacă aceasta nu se întâmplă direct în școală.
Vicepremierul a atras atenția că profesorii care fac ore suplimentare cu plata cu ora sunt aceiași care lucrează deja 18 ore pe săptămână. Astfel, nu este vorba despre suprasolicitare, ci despre o distribuție eficientă a efortului. Anastasiu consideră că sistemul trebuie să devină mai clar și mai eficient, fără risipa de resurse și fără soluții artificiale.
„Dom’le, ziceţi-mi ce faceţi acolo să reducem birocraţia. Că faceţi tot felul de rapoarte pe care nu le citeşte nimeni.
Dom’le hai să le terminăm cu asta. Că nu mai merge. Dar fiţi dedicaţi şcolii, chiar dacă nu staţi în şcoală, şi celelalte ore pe care le aveţi. Bun. Şi venim şi spunem, munceşte două ore în plus. Dar profesorii până acum aveau 18 ore, dar noi avem 35.000 de norme cu plata cu ora.
Deci aceiaşi profesori în mare parte, stau 18 ore la clasă şi sunt plătiţi cu ora pentru încă 2, 4, 6, 7, 8 ore suplimentare. Nu e vorba neapărat de surmenare. Dacă nu mai putem să plătim să muncim, nu mai muncim. Nu mai stăm la after school. Nu mai facem meditaţii, nu mai facem tot felul de astfel de chestii”, a mai afirmat Dragoş Anastasiu.
