Bursele studențești se află în centrul unei dispute politice intense, după ce mai mulți parlamentari au criticat public reducerea acestora în cadrul reformelor bugetare asumate de Guvern. În replică, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, oferă explicații detaliate, argumentând că măsurile luate sunt necesare pentru a preveni o criză economică de proporții.
Bursele, în centrul măsurilor de austeritate: reacții dure din partea politicienilor
Bursele acordate studenților au fost printre primele vizate în lista măsurilor de reducere a cheltuielilor din sistemul educațional. Aceste decizii au stârnit critici puternice chiar din interiorul Coaliției de Guvernare, în special din partea reprezentanților Partidului Social Democrat.
Trei parlamentari PSD s-au aliat cu doi colegi de la AUR și au transmis o scrisoare deschisă către premierul Ilie Bolojan, în care cer reanalizarea deciziilor ce vizează învățământul. Potrivit acestora, măsurile precum comasarea claselor, tăierea burselor sau limitarea investițiilor în infrastructura școlară vor afecta serios viitorul educațional al României, scriu cei de la Adevărul.
Scrisoarea este semnată de deputații Natalia Intotero (PSD), Ilie Toma (PSD), Tiberiu Barstan (AUR), precum și de senatorii Cristian Resmeriță (PSD) și Vasilică Potecă (AUR). Ei avertizează asupra riscurilor pe termen mediu și lung, inclusiv creșterea abandonului școlar și adâncirea inechităților dintre mediul urban și rural.
Critici din propriul partid: lideri PSD atacă reducerile din educație
Bursele studenților sunt considerate esențiale de către mai mulți lideri social-democrați, care își exprimă public dezacordul față de tăierile operate. Un exemplu este senatorul PSD Dan Cașcaval, rector al Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, care s-a declarat surprins de prioritizarea acestor reduceri.
Cașcaval afirmă că studenții au fost implicați activ în susținerea parcursului european al țării și nu ar trebui să fie printre primii afectați de măsurile de austeritate. În opinia sa, aceste burse reprezintă nu doar un sprijin financiar, ci și o formă de recunoaștere a rolului jucat de tineri în viața democratică a României.
Într-un articol publicat pe blogurile Adevărul, deputatul Alexandru Mihai Ghigiu subliniază că, în perioade de criză, reducerea investițiilor în educație poate părea o soluție facilă, dar în realitate adâncește vulnerabilitățile sociale. El avertizează că aceste măsuri ar putea compromite șansele viitoare ale unei întregi generații.
„Sunt rector şi sunt senator PSD. Ştiu ce înseamnă parteneriatul cu studenţii. Nu înţeleg de ce nu prioritizăm măsurile financiare pe care trebuie să le luăm. Nu înţeleg de ce printre primele măsuri anunţate sunt tocmai bursele studenţilor, ale studenţilor care au avut un rol semnificativ în obţinerea unui vot esenţial pentru parcursul nostru european, cum mult ne place să spunem”, spunea Dan Caşcaval.
Ministrul Educației susține necesitatea reformei: „Trebuie să salvăm sistemul”
Bursele studenților și reducerile bugetare din educație sunt parte a unui plan mai amplu de redresare economică, afirmă ministrul Daniel David.
Acesta precizează că și-a asumat mandatul de tehnocrat tocmai pentru a implementa măsuri dificile, dar indispensabile pentru evitarea colapsului financiar.
„(1) Ca ministru tehnocrat susținut de PNL m-am angajat (a) în primul mandat, să contribui la rezolvarea crizei politice prin asigurarea drumului euroatlantic al țării și la buna funcționare a sistemului de educație-cercetare în această criză (inclusiv cu unele reforme absolut necesare), dublată de un diagnostic și propuneri de reforme pe termen mediu-lung (Raportul QX), iar (2) în al doilea mandat, la rezolvarea crizei financiar-bugetare a țării și a educației-cercetării și la reforma educației-cercetării.
Coaliția de Guvernare și-a asumat reforma educației-cercetării (a) pe baza Raportului QX și (b) pe baza deciziilor fiscal-bugetare propuse de experții „Grupului tehnic” organizat la Administrația Prezidențială, necesare pentru a evita ca țară să intre în dificultăți de plată din toamnă. Ambele au fost exprimate clar în Programul de Guvernare 2025-2028”, menționează David.
Daniel David susține că programul de guvernare 2025–2028 include reforme structurale fundamentale pentru educație și cercetare, inspirate din Raportul QX și recomandările Grupului Tehnic de la Administrația Prezidențială. El reamintește că toate partidele din Coaliție și-au dat acordul asupra acestor direcții.
Ministrul avertizează că, în lipsa unei susțineri clare și unitare din partea Coaliției, reformele riscă să fie blocate. El cere o reconfirmare a angajamentului politic pentru a nu continua în necunoștință de cauză.
„Dacă Coaliția nu-și mai asumă în educație-cercetare angajamentele de guvernare ar trebui să știu, pentru a nu încurca. Nu urmăresc o carieră politică și doar onoarea mă mai obligă să continui să implementez un Program de Guvernare asumat de o Coaliție de Guvernare.
Dar pentru asta trebuie să-l avem! Așa cum am mai spus în alte contexte, trăim o situație de criză pe care niciunul dintre noi nu și-a dorit-o și din care putem ieși doar împreună, prin solidaritate și cu acțiuni raționale și decente, prin care să ne protejăm sistemul și oamenii dedicați educației-cercetării.
O facem pentru noi dar, mai ales, pentru viitorul copiilor noștri. Dar dacă educația-cercetarea își va corecta acum contribuția pe care o are la dificultățile actuale ale țării, țara, odată stabilizată, va trebui să-și onoreze responsabilitățile față de educație-cercetare”, a declarat ministrul.
Criza bugetară impune sacrificii: „Fără aceste măsuri, sistemul se prăbușește”
Bursele și alte drepturi financiare ale studenților sunt afectate temporar, explică Daniel David, pentru a salva funcționarea întregului aparat de stat. În opinia sa, menținerea stabilității macroeconomice este condiția esențială pentru a proteja salariile, pensiile și ajutoarele sociale.
Ministrul Educației recunoaște că măsurile sunt nepopulare, însă le consideră indispensabile în actualul context. În paralel, el subliniază că viziunea pe termen lung este de a transforma sistemul educațional într-unul performant și echitabil. Această schimbare structurală este prevăzută în Raportul QX, pe care l-a promovat încă din primul său mandat.
David afirmă că doar printr-un efort colectiv, însoțit de înțelegerea profundă a situației, sistemul de învățământ poate fi salvat. El consideră că solidaritatea și responsabilitatea trebuie să fie priorități în această perioadă dificilă.
„Am acceptat implementarea lor pentru că salvează țara (capacitatea acesteia de a funcționa, asigurându-ne salarii/pensii/burse/ajutoare sociale etc.), iar apoi, pe termen mediu-lung, prin Raportul QX, putem schimba paradigma educației-cercetării din una neperformantă și inechitabilă în una performantă și echitabilă, cu beneficii pe termen mediu-lung pentru noi toți cei din sistem și pentru țară”, a spus Daniel David.
Apel la clarificări politice: ministrul cere sprijin real pentru reforme
Bursele, ca parte vizibilă a reformei educației, devin un test pentru unitatea Coaliției. Daniel David face un apel direct către liderii politici să susțină în continuare programul de guvernare, avertizând că altfel există riscul rămânerii într-un sistem ineficient și profund inechitabil.
Ministrul trage un semnal de alarmă privind posibilele consecințe ale lipsei de coerență politică. Printre riscurile menționate se numără abandonul școlar, analfabetismul funcțional și perpetuarea decalajelor dintre mediul rural și urban.
El cere discuții urgente atât cu premierul Ilie Bolojan, cât și cu președintele țării, Nicușor Dan, pentru a stabili direcțiile clare de acțiune. În lipsa acestora, susține ministrul, oamenii riscă să fie dezinformați, iar măsurile să fie greșit interpretate ca fiind definitive.
„Deciziile fiscal-bugetare propuse de „Grupul tehnic” necesare pentru a evita ca țară să intre în incapacitate de plată din toamnă sunt dificile, afectând aproape toată România, iar salvarea țării vine la pachet cu disconfortul tuturor. Această concluzie este adevărată și pentru componenta de educație-cercetare, unde, prin numărul și relațiile celor implicați (copii, profesori, părinți etc.), orice decizii de sistem afectează aproape toată România.
Dacă Coaliția de Guvernare nu face un efort comun pentru a salva educația de unii oameni ai educației nedispuși la disconfort și schimbare și/sau pentru a-i apăra pe unii oameni ai educației chiar de ei înșiși (a-i face să înțeleagă corect situația și de a-i face parte din soluție, nu din probleme), demersul este sortit eșecului, ratând șansa schimbării paradigmatice și rămânând în aceeași paradigmă care generează prea frecvent abandon școlar, analfabetism funcțional, inechitate (ex. rural-urban) și ne predispune la a deveni o „colonie științifică”, a explicat ministrul.
