Pentru a diminua numărul mare de norme libere din sistem, o parte dintre orele suplimentare vor fi incluse în norma de bază, spune Daniel David. Astfel, se introduc două ore suplimentare în norma didactică săptămânală, ceea ce înseamnă o creștere de la 3,6 la 4 ore pe săptămână, echivalentul a 24 de minute pe zi. În continuare, chiar și cu această ajustare, norma didactică rămâne sub media înregistrată în alte țări din Uniunea Europeană.
Daniel David spune că deficitul bugetar impune schimbări în educație
Plata cu ora va fi recalculată pe baza raportului dintre orele lucrate și salariul integral, similar cu practica din alte domenii. Această schimbare va duce la o reducere a valorii plătite pentru o oră lucrată suplimentar, însă este considerată o măsură realistă în contextul actual al resurselor financiare disponibile.
Pentru a reduce suplimentar normele libere și costurile asociate acestora, ministerul a revizuit și limitele privind numărul de copii într-o clasă, precum și criteriile pentru ca o școală să aibă personalitate juridică. Noile limite sunt aliniate la cele existente în urmă cu cinci ani sau la reperele europene actuale.
„Noi trebuie să reducem numărul de norme libere pe care le avem în sistem, număr de norme care este mare şi unde plătim sau avem cheltuieli la plata cu ora într-un cuantum foarte mare. Şi atunci ce trebuie să facem ? Să ducem o parte din acele ore în norma didactică. Am făcut acest lucru la nivel minim. Adică sunt duse două ore. Încă cu această creştere cu două ore ne aflăm sub media ceea ce există în ţările Uniunii Europene.
În medie, discutând, este o creştere de la 3,6 la 4 ore pe săptămână. Dacă vreţi într-o altă evaluare – 24 de minute pe zi, dar în principiu practic este vorba de două ore pe săptămână. De asemenea, este vorba de faptul că plata cu ora este gândită să se calculeze, aşa cum se calculează şi în alte domenii, prin raportarea orelor de lucru la întregul salariu. Sigur că asta scade valoarea plăţii pe care o facem pentru o oră luată la plata cu ora, dar este un calcul corect şi atât îşi permite în acest moment ţara”, a explicat ministrul într-o intervenţie pe Facebook.
Ministrul susține că educația a contribuit semnificativ la actualul deficit bugetar
Ministrul a subliniat că educația a contribuit semnificativ la actualul deficit bugetar, atât prin creșterile de cheltuieli cu personalul, cât și prin extinderea fondului de burse. Deși aceste decizii au fost bine intenționate, ele s-au dovedit nesustenabile financiar.
„Pentru a reduce aceste norme libere, am regândit acele limite privind numărul de copii într-o clasă şi ce înseamnă şcoală cu personalitate juridică, limite care nu ies din ceea ce aveam, de exemplu, în urmă cu cinci ani sau din anumite repere care există la nivel european. Asta putem face dacă vrem să protejăm angajaţii şi salariile lor pentru a reduce contribuţia educaţiei la acest deficit major pe care îl avem pe linia resurselor umane”, a mai spus Daniel David.
În ciuda acestor măsuri de ajustare, oficialul a asigurat că salariile cadrelor didactice nu vor fi afectate și că nicio persoană din sistemul educațional nu își va pierde locul de muncă.
