Un blackout este iminent, dar nu poate fi tratat ca o glumă
George Niculescu, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, a subliniat că relația României cu Comisia Europeană se bazează pe discuții serioase, purtate în jurul unor documente și angajamente clare. El a atras atenția că nu declarațiile alarmiste despre posibile întreruperi majore de curent trebuie să domine spațiul public, ci dialogul responsabil și argumentat, întemeiat pe fapte și date reale, nu pe temeri inutile.
„Iminenţa blackout-ului nu poate fi tratată decât în glumă. Pentru că ea este neserioasă atunci când este anunţată fatalist, fără niciun fel de cifre în spate. Altfel, lucrurile sunt simple: România are de negociat nişte lucruri cu Comisia Europeană. Aceste negocieri se fac pe documente, pe elemente concrete, asumate cu responsabilitate, nu pe declaraţii grave. Spusele mele despre această „iminenţă” au fost mai directe pentru că înţeleg eventualele consecinţe ale unui blackout şi, oricât m-aş gândi, nu văd cum poate fi responsabil să sperii oamenii că vor rămâne în întuneric”, a scris Niculescu pe pagina sa de Facebook.
Un blackout ar paraliza complet România
Oficialul a detaliat că un blackout nu este o simplă pană de curent, ci o oprire completă și prelungită a furnizării de electricitate, care paralizează întreaga activitate.
Într-un astfel de scenariu, nimic nu mai funcționează: transportul subteran se oprește, rețelele de comunicații cad, aparatele casnice se sting, iar după epuizarea bateriilor, nici telefoanele, nici laptopurile nu mai pot fi folosite.
De la semafoare și pompe de benzină până la frigiderele din locuințe sau din farmacii, totul ajunge în impas.
Totodată, o astfel de situație ar putea afecta și rețelele esențiale pentru viața de zi cu zi, provocând disfuncționalități în distribuția apei potabile și în sistemele de evacuare a apelor uzate.
„Specialişti din mai multe ţări au făcut scenarii referitor la numărul de ore pe care oamenii îl pot petrece, fără incidente, în lipsa totală a energiei electrice, ca să afle care este pragul până la care societatea, aşa cum o ştim, se va cutremura. Asta pentru că blackout-ul nu este doar o lipsă de alimentare cu energie electrică, este un test despre cum vrem şi suntem dispuşi să respectăm împreună regulile până se aprinde din nou lumina, fără panică. Declaraţiile alarmante despre iminenţa blackout-ului nu fac decât să sperie oamenii. Imaginaţi-vă că mâine un preşedinte de bancă ar spune că banca sa va rămâne „iminent” fără numerar. Ce credeţi că se va întâmpla? Imaginaţi-vă că un lanţ de magazine ar anunţa că rămâne „iminent” fără un produs precum apa îmbuteliată. Ce credeţi că se va întâmpla? O să revin de fiecare dată când o să fie nevoie, cu tonul de care o să fie nevoie, ca să resping crearea de panică şi frică în societate”, a punctat Niculescu.
România ar fi în risc de blackout
Luna trecută, Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a făcut public faptul că a solicitat Transelectrica să realizeze un studiu independent. Rezultatul a indicat clar că, în cazul în care grupurile energetice pe bază de cărbune de la Complexul Energetic Oltenia ar fi oprite, România s-ar afla într-o situație reală de risc major de întrerupere totală a alimentării cu energie.
Acum două zile, George Niculescu, președintele ANRE, a atras atenția, în cadrul unei conferințe dedicate sectorului energetic, că discuțiile publice necesită mai multă responsabilitate. El a criticat tonul alarmist al mesajelor recente, care vorbeau despre întreruperi totale iminente, creșteri uriașe ale facturilor și costuri record ale energiei, și a subliniat necesitatea unei comunicări mai echilibrate și fundamentate pe fapte.
„Cred că, în primul şi în primul rând, ca în orice gospodărie, trebuie să facem ordine în această comunicare publică. (…) Nu plătim cel mai mare preţ la energie electrică din lume, nici din Europa, nici din galaxie. Ca să fie foarte clar, nu cred că o să avem blackout iminent (pană de curent majoră, n.r.).
Nu ştiu, iarăşi, ce înseamnă iminent, dacă vorbim de el şi-l poziţionăm în 2026, iminenţa asta cred că dispare… Marţienii pot şi ei veni într-un viitor apropiat. Nu ştiu cine o să fie primii, blackout-ul sau extratereştrii. (…) Este şi datoria unora dintre noi, din instituţii publice, poate şi din piaţă – să iasă şi să explice dacă, într-adevăr, în România este cel mai mare preţ la energie electrică din lume sau din Europa.
Au furnizorii din România cel mai mare preţ la energie electrică pentru consumatorul casnic sau non-casnic din lume? A verificat cineva factura unui consumator casnic din Mexic, spre exemplu, sau din Chile, să vadă cât plăteşte? Putem să afirmăm lucrurile astea cu nonşalanţă fără să ni se întâmple nimic? Dacă vin şi spun eu că avem cel mai mic mic preţ la energie din lume, verifică cineva această afirmaţie?”, a spus George Niculescu.
