Prin transmiterea unei scrisori de punere în întârziere, Comisia Europeană a deschis oficial procedura de infringement, cerând celor două state membre să remedieze deficiențele semnalate. Reglementările invocate se bazează pe Directiva 2008/96/CE privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere, modificată ulterior prin Directiva (UE) 2019/1936.
Comisia Europeană trage un semnal de alarmă pentru România
Acestea stabilesc măsuri esențiale pentru luarea în considerare a siguranței tuturor categoriilor de participanți la trafic, inclusiv a celor vulnerabili – pietoni, bicicliști și conducători de vehicule motorizate. Directiva prevede ca siguranța rutieră să fie analizată în toate etapele – de la evaluarea impactului noilor proiecte rutiere până la inspecțiile periodice ale infrastructurii existente.
Totodată, normele europene cer ca autoritățile să trateze cu prioritate cele mai periculoase secțiuni de infrastructură rutieră, identificate în urma evaluărilor de siguranță realizate la nivelul întregii rețele. Aceste zone trebuie supuse unor inspecții aprofundate și unor măsuri concrete de remediere. Un alt aspect important al directivei vizează lizibilitatea și detectabilitatea indicatoarelor și marcajelor rutiere, care trebuie să fie ușor de interpretat atât de șoferii umani, cât și de sistemele automate de asistență la condus.
Comisia Europeană a constatat că România nu a transpus corect aceste prevederi în legislația națională
Comisia Europeană a constatat că România nu a transpus corect aceste prevederi în legislația națională. În consecință, autoritățile române au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a corecta deficiențele semnalate. În cazul unui răspuns nesatisfăcător, Comisia poate decide emiterea unui aviz motivat, urmând ca procedura de infringement să avanseze.
Problemele de siguranță rutieră din România sunt reflectate și în datele recente ale echipei de cercetare Ovoko, care a analizat nivelul de risc rutier din țările Uniunii Europene. Studiul a luat în considerare patru indicatori principali: vârsta medie a vehiculelor, calitatea drumurilor, nivelul traficului și numărul anual de zile cu îngheț. Acești factori au fost integrați într-un „scor de risc de defecțiune”, menit să evidențieze gradul de vulnerabilitate al vehiculelor și condițiile de siguranță rutieră din fiecare stat.
„Defecțiunile îi iau adesea pe șoferi prin surprindere, în special în țări ca România, unde condițiile dificile de drum sau vremea extremă pot crește riscul. Cunoașterea zonelor cu risc ridicat le permite automobilistilor să planifice rute mai sigure, să își pregătească vehiculele și să minimizeze întreruperile neașteptate în timpul călătoriilor”, a explicat Kazimieras Urbonas, expert auto și manager al companiei Ovoko.
România ocupă primul loc în Europa în ceea ce privește predispoziția la defecțiuni și riscurile de siguranță
Rezultatele studiului arată că România ocupă primul loc în Europa în ceea ce privește predispoziția la defecțiuni și riscurile de siguranță. Țara are o vârstă medie a vehiculelor de 15,53 ani, un număr ridicat de 85 de zile de îngheț pe an și cel mai scăzut scor al calității drumurilor, de doar 3 pe o scară de la 1 la 7.
În clasamentul realizat de Ovoko, România este urmată de Ungaria (scor de risc 91,50), Letonia (90,40), Polonia (88,15) și Slovacia (88,11), țări care, de asemenea, se confruntă cu probleme similare în infrastructura rutieră. La polul opus, Olanda are cel mai mic risc de defecțiune, cu un scor de 23,70, datorită unei flote auto mai noi (vârsta medie de 11,70 ani), unui număr redus de 29,15 zile de îngheț anual, unui nivel moderat al traficului (indice 83) și celui mai înalt scor al calității drumurilor – 6,4.
Media europeană a scorului de risc de defecțiune este 61,40, ceea ce evidențiază o discrepanță semnificativă între statele cu infrastructuri sigure și cele cu risc ridicat.
