Se poate majora vârsta de pensionare în România? Adevărul despre speranța de viață a românilor

În ultimele săptămâni au existat nenumărate discuții referitoare la majorarea vârstei de pensionare la 70 de ani. Social democrații nu susțin o astfel de majorare, invocând faptul că speranța de viață a țării este de 70 de ani.

Pe baza datelor publicate de Oficiul European de Statistică, hotnews.ro a realizat o analiză în acest sens pentru a vedea dacă într-adevăr, vârsta de pensionare poate fi sau nu majorată în România.

Social democrații susțineau recent că potrivit Eurostat, în 2021, speranţa de viaţă a scăzut cu 1,4 ani, iar acest lucru nu permite o majorare a vârstei de pensionare. Totodată, PSD-ul declara că trebuie analizată și speranța la viață sănătoasă înainte de a fi luată o decizie în acest sens.

”De ce nu poate creşte vârsta de pensionare în România. Prima ştire şocantă este că anul trecut speranţa de viaţă a scăzut cu 1,4 ani, conform datelor Eurostat. Al doilea argument vine din faptul că trebuie analizată speranţa de viaţă sănătoasă, un indicator ce vorbeşte despre calitatea vieţii în ultimii ani (cât de sănătos eşti)”, spune purtătorul de cuvânt al PSD.

Astfel, potrivit estimărilor făcute de Eurostat cu privire la speranța de viață la 65 de ani și consultate de sursa citată, femeile vor trăi încă 25 de ani iar bărbații își vor lua pensia încă 22 de ani.

Pe de altă parte, declarațiile făcute de PSD sunt confirmate de datele Eurostat, atât în România cât și în Europa. Mai exact, speranța de viață sănătoasă la 65 de ani.

Potrivit unei anchete din 2021 a Statisticii, majoritatea românilor spun că au o stare de sănătate bună şi foarte bună, dar 3 români din 4 cu vârsta de 65-74 ani se plâng de starea lor de sănătate. Dacă ne uităm la cei de peste 75 de ani, 90% au probleme medicale.

Adevărul despre speranța la viață în România

În ceea ce privește starea de sănătate a unei persoane aceasta poate fi afectată într-o măsură mai mare sau mai mică de o boală sau leziune. Având în vedere lista de boli cronice cu incidență frecventă în rândul populației, cum ar fi hipertensiunea, infarctul miocardic, diabetul, astmul bronșic etc., diferenţele prezentate anterior apar şi mai mult în evidenţă dacă este analizată structura populaţiei care suferă de boli cronice după numărul de boli cronice declarate.

Astfel, cu cât crește vârsta, cu atât crește și posibilitatea apariției unor boli cronice. Astfel, în ultimii ani, proporţia persoanelor de 55-64 ani care suferă de cel puţin o boală cronică trece de 40% (43,4%), iar după vârsta de 65 de ani persoanele care suferă de boli cronice devin majoritare pentru această categorie de populaţie, arată INS în lucrarea citată.

O altă problemă majoră o reprezintă și incapacitatea pe termen lung reprezintă o limitare pe termen lung a activităţilor din viaţa cotidiană, determinată de starea de sănătate a unei persoane şi este urmată de limitări moderate sau severe ale funcţiilor fizice sau senzoriale, constituind obstacole reale în viaţa cotidiană a persoanelor afectate.

În funcție de regiunile de dezvoltare, cele mai mari ponderi ale populaţiei cu boli cronice se regăsesc în regiunile Nord-Vest (25,3%) și Bucureşti-Ilfov (25,0%), iar cele mai mici ponderi în regiunile Sud-Vest Oltenia (22,4%) și Vest (20,3%).

Mai exact, cifrele confirmă faptul că românii pot trăi mai mult de 65 de ani însă nu în condiții de sănătate bune, astfel încât există cazuri în care o parte dintre vârstinici să nu mai poată să lucreze, arată sursa citată.