“Prin aplicarea noului Cod de Procedură Civilă se doreşte inclusiv executarea hotărârilor judecătoreşti în timp cât mai rapid”, spune Călin-Andrei Zamfirescu, partener senior al Zamfirescu Racoţi Predoiu. Până la aplicarea sentinţelor  actul normativ aduce însă modificări esenţiale în ceea ce priveşte derularea proceselor civile. Dacă actualul cod are doar prevederi vagi în ceea ce priveşte durata proceselor, cel nou, în forma lui iniţială, spune clar că procesele “trebuie rezolvate în termen optim şi previzibil”.
Durata procesului ar urma să fie stabilită încă de la început.” Judecătorul va stabili, prin discuţii cu părţile, durata procesului”, arată noul Cod la articolul 233. La baza noilor prevederi stă intenţia autorilor de a aduce  actul de justiţie din România la un nivel similar cu cel European. Între judecători şi părţile implicate ar trebui să existe comunicare. 
“Dorim ca cercetarea procesului să se facă în condiţii de lucru. Derularea procesului ar putea fi chiar mai puţin formală. Ar trebui să aibă loc un dialog între judecători şi avocaţii părţilor sau chiar între judecători şi părţile implicate în proces”, spune profesorul doctor Viorel Ciobanu, preşedintele comisiei care a elaborat Codul de Procedură Civilă.

Procese mai rapide? Avocaţii spun da, ministerul spune da, Înalta Curte se opune.

O altă noutate adusă de Codul de Prcedură Civilă este că părţile vor avea posibilitatea de a solicita derularea mai rapidă a procedurilor prin intermediul unei “contestaţii privind tergiversarea”.
Contestaţia va trebui soluţionată în termen de 10 zile şi, în cazul în care este aprobată, va obliga completul care judecă procesul  să grăbească procedurile. Contestaţia este analizată de un complet separat. Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie nu a fost însă de acord cu acest articol şi a reuşit să-şi impună punctual de vedere în faţa Senatului.
“ Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este de acord cu introducerea contestaţiei privind tergiversarea iar Senatorii, în înţelepciunea lor au preluat ideea Înaltei Curţi şi au eliminat articolul din lege. Dacă acest articol dipsare riscăm sancţiuni serioase la CEDO acolo unde statul are deja destule procese”, a explicat profesorul Ciobanu la un seminar de specialitate organizat de ZF şi Zamfirescu Racoţi Predoiu. Înalta Curte a contestat de altfel şi articolul privind stabilirea duratei procesului încă de la început şi s-a impus, de asemenea, în faţa senatorilor.
Decizia finală aparţine însă membrilor Camerei Deputaţilor care ar urma să voteze legea în termen de o lună. Amendamentele aduse la Senat pot fi eliminate în Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor. De altfel, secretarul de stat în ministerul justiţiei, Lidia Barac, a afirmat că va susţine în faţa deputaţilor revenirea la prevederile iniţiale ale legii. Deşi iniţial termenul de la care urma să se aplice era 1 iunie, noul Cod de Procedură Civilă va fi, probabil, amânat până la 1 iulie.

Proceduri greoaie. Ce măsuri va lua CSM ?

Pe de altă parte, Consiliul Suprem al Magistraturii(CSM) realizează deja studii în ceea ce priveşte eficienţa judecătorilor.
Alina Ghica, preşedintele CSM, a lăsat de înţeles că numărul actual de judecători activi în România nu este neapărat mic în raport cu volumul de muncă citând şi un studiu potrivit căruia, în cazul în care Codul de Procedură Civilă se va aplica în forma lui iniţială, necesarul de posturi suplimentare nu va sări cu mult de 100 la nivelul întregii ţări. Şefa CSM a dat ca exemplu  un raport privind procedura insolvenţei.
“Raportul în posesia căruia am intrat recent identifică două tipuri de cauze care duc la tergiversarea procedurilor de insolvenţă. Există cauze obiective cum ar fi lichidarea greoaie a activelor dar sunt şi cauze subiective  ca de exemplu depunerea de cereri succesive. Un astfel de comportament a determinat obligarea instanţelor să eficientizeze procedurile. Se vor lua măsuri în sensul eficientizări şi le veţi vedea cât de curând”, a mai spus Alina Ghica.