6 cele mai frecvente tipuri de fraudă. Cum trebuie să se protejeze persoanele de peste 60 de ani

Poliția Română, DNSC, ARB și Mastercard lansează campania națională „Uniți împotriva escrocheriilor” pentru prevenirea fraudelor digitale și telefonice în rândul persoanelor peste 60 de ani. Inițiativa oferă educație digitală, ajutând utilizatorii să recunoască și să evite escrocheriile online și prin telefon.

Poliția Română, DNSC, ARB și Mastercard lansează campania „Uniți împotriva escrocheriilor” pentru prevenirea fraudelor digitale și telefonice în rândul persoanelor peste 60 de ani

Poliția Română, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Asociația Română a Băncilor (ARB) și Mastercard lansează campania „Uniți împotriva escrocheriilor”, parte a inițiativei Siguranța Online. Aceasta răspunde ritmului rapid de evoluție al înșelătoriilor comise prin telefon, SMS sau online.

Scopul campaniei este de a evidenția scenariile frecvent folosite de infractori, astfel încât fraudele să poată fi prevenite mai ușor, în special de către persoanele de peste 60 de ani. Campania îi ajută pe oameni să recunoască și să evite mai rapid capcanele digitale și telefonice.

Inițiativa promovează un ecosistem sigur și colaborativ, în care autoritățile publice, instituțiile financiare și consumatorii împărtășesc informații despre tiparele de înșelătorii pentru a le preveni mai eficient.

Toate resursele campaniei sunt disponibile pe www.sigurantaonline.ro/uniti-impotriva-escrocheriilor.

„Creșterea siguranței în mediul online este o responsabilitate comună și o prioritate instituțională. În cadrul acestei campanii, acordăm o atenție deosebită persoanelor vârstnice, o categorie poate vulnerabilă în fața provocărilor online, dar care merită să se bucure de beneficiile lumii digitale fără teamă. Ne dorim să le oferim sprijinul necesar pentru a recunoaște pericolele și a se proteja de noile forme de înșelăciune online. Experiența lor de viață este o resursă valoroasă, iar misiunea noastră este să o completăm cu siguranță, încredere și protecție. Împreună, putem construi un spațiu digital mai sigur pentru fiecare”, a declarat Raluca-Claudia Seucan, director al Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității din cadrul IGPR.

Campania „Uniți împotriva escrocheriilor” apare într-un context în care tot mai mulți români au fost expuși la mesaje suspecte, promisiuni de câștiguri rapide sau apeluri alarmante, fie de la presupuse rude aflate în dificultate, fie de la pretinși reprezentanți ai autorităților. Conform datelor Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), în 2025 numărul fraudelor aproape s-a dublat față de anul precedent. Phishingul rămâne cea mai frecvent utilizată metodă de înșelătorie, înregistrând o creștere de peste 70% comparativ cu 2024.

„Scopul nostru este să ajungem cu acest pachet de informații esențiale pentru protecția împotriva fraudelor la cât mai mulți utilizatori. Uneori există o barieră de limbaj pentru anumite categorii de vârstă, care transformă tehnologia și utilizarea dispozitivelor într-un demers mai complicat decât este de fapt. Dacă vorbim mai des și sincer despre capcanele pe care le întâlnim în mediul digital, fără o terminologie complicată, vom fi mai pregătiți să recunoaștem scenariile pe care atacatorii ni le servesc, astfel încât să nu devenim victime. Putem construi o rutină de securitate care să funcționeze ca un antivirus uman, bazată pe anumite reflexe de securitate pe care le putem dobândi din astfel de testimoniale ale unor oameni care au pățit-o”, a declarat Mihai Rotariu, Manager Direcția Comunicare DNSC.

Campania „Uniți împotriva escrocheriilor” promovează educația digitală

Tehnologia are astăzi un rol dublu: contribuie la prevenirea și combaterea înșelătoriilor, dar este totodată folosită de infractori, care pot imita voci sau chipuri familiare cu ajutorul inteligenței artificiale. În acest context, campania „Uniți împotriva escrocheriilor” pune accent pe educație și pe adoptarea unor mecanisme simple care îi ajută pe oameni să recunoască din timp potențialele fraude.

Campania reunește într-un singur loc tipare, tactici și exemple concrete, astfel încât consumatorii să poată identifica și evita înșelătoriile fără a trece prin experiențe neplăcute.

Pilonul central al inițiativei este o platformă digitală, prima din România actualizată constant cu exemple reale de fraudă, care explică pe înțelesul tuturor cum funcționează cele mai răspândite metode de înșelătorie și cum pot fi oprite la timp. Dincolo de termeni tehnici, platforma prezintă povești reale ale unor oameni care au trecut prin astfel de situații, pentru că aceste fraude exploatează, de cele mai multe ori, emoții puternice.

Toate resursele sunt disponibile pe www.sigurantaonline.ro/uniti-impotriva-escrocheriilor.

„Rata de fraudă pentru transferurile bancare către alte conturi era de 0,003% în România, după numărul tranzacțiilor, la finele anului 2024. În schimb, rata de fraudă după numărul tranzacțiilor cu cardul în totalul plăților cu cardul era de 0,005% în România, de trei ori mai redusă ca media Uniunii Europene. Obiectivul Sigurantaonline este creșterea nivelului de educație digitală ca utilizatorii români să evite furnizarea datelor bancare sensibile și să fie conștienți de riscul legat de manipularea privind transferul banilor sau instalarea de aplicații la cererea fraudatorilor”, a subliniat Gabriela Folcuț, Director Executiv Asociația Română a Băncilor.

Printre cele mai frecvente tipuri de fraudă documentate pe platforma campaniei se numără:

Metoda WhatsApp „Telefonul stricat” – Un mesaj de pe un număr necunoscut pretinde că vine de la un membru al familiei al cărui telefon s-a stricat. Victima este rugată să salveze noul număr și să trimită bani unui „prieten”, sub presiunea urgenței, deoarece ruda nu mai are acces la propriul cont bancar. Totul se desfășoară prin mesaje scrise, fără apel vocal, pentru a evita recunoașterea vocii.

Metoda Vishing – oportunitate de investiții Hidroelectrica – Începe după ce o persoană își introduce datele într-un formular online care promite câștiguri rapide. Ulterior, „consultanți” falsi o contactează telefonic și o conving să transfere bani pentru investiții fictive, iar sumele ajung direct la atacatori.

Metoda BNR – Victima primește un apel aparent de la banca sa, anunțând că un credit a fost solicitat fraudulos în numele ei. Este transferată între „ofițer bancar”, „polițist” și „reprezentant BNR”, fiecare cu numere falsificate prin spoofing. Sub presiunea urgenței, victima este convinsă să-și mute economiile într-un cont pretins „sigur”, dar banii ajung la escroci.

Metoda Creditul – schema complexă cu autorități – Este o variantă extinsă a spoofingului. Victima este contactată simultan de reprezentanți falși ai băncii, poliției și BNR, care o conving că identitatea sa este folosită într-o fraudă activă. Escrocii trimit documente false prin WhatsApp pentru a părea credibili și cer victimei să contracteze un credit și să depună banii la un bancomat de criptomonede, folosind coduri QR furnizate de ei. Conversația este ștearsă imediat după transferul banilor.

Metoda „Accidentul” – voce clonată cu AI – Escrocii folosesc inteligența artificială pentru a imita vocea unui membru al familiei, anunțând că a fost implicat într-un accident grav sau că se află în pericol legal. Victima, emoțional afectată, nu mai verifică identitatea apelantului.

Metoda „Nepotul la ananghie” – voce clonată cu AI – Funcționează similar cu metoda „Accidentul”, vizând în special persoanele în vârstă. Escrocul pretinde că nepotul a fost jefuit și are nevoie urgentă de bani pentru a ajunge acasă, mizând pe relația bunici-nepoți.

Aceste exemple arată cât de ușor pot fi manipulate frica și încrederea și subliniază necesitatea unor soluții simple pentru prevenirea fraudei. Campania promovează conceptul de „parole de familie” – parole construite din amintiri și detalii cunoscute doar de cei apropiați, care pot face diferența între o voce autentică și un apel fals generat cu ajutorul inteligenței artificiale.

„Numărul și diversitatea înșelătoriilor cresc de la o lună la alta, iar dincolo de cifre vorbim despre victime care își pierd liniștea și economiile. Tocmai de aceea, oamenii au nevoie de repere clare care să îi ajute să recunoască mai ușor tentativele de fraudă. Împreună cu partenerii noștri, punem la dispoziție instrumente de informare și promovăm soluții simple de prevenție, precum parola de familie. Pentru Mastercard, într-un ecosistem bazat pe plăți digitale, încrederea și siguranța trebuie să meargă împreună”, a declarat Cosmin Vladimirescu, General Manager Mastercard pentru România și Croația.

Demersul va include și o serie de materiale și videoclipuri realizate împreună cu mai mulți creatori de conținut, astfel încât sfaturile de prevenire să ajungă la public într-un limbaj clar și ușor de înțeles. Inițiativa își propune să arate, într-un mod accesibil și relevant, că vocea de la telefon poate fi falsă, însă vigilența și comunicarea în familie rămân cele mai sigure forme de protecție.