Afirmațiile din document au fost susținute de guvernul moldovean, care a declarat că a cerut extrădarea lui Gheorghe Cavcaliuc, un ofițer de poliție de carieră acuzat că a acumulat ilegal o avere care depășește cu mult veniturile sale oficiale. Documentul a fost pregătit de militanții care au cerut Marii Britanii să îi înghețe activele folosind regimul de sancțiuni britanic, transmite The Times.

Cavcaliuc a negat cu tărie acuzațiile spunând că „sunt total false din toate punctele de vedere”.

A negat legăturile cu Rusia

Înainte de a ajunge în Marea Britanie, Cavcaliuc, în vârstă de 40 de ani, a fost colonel de poliție cu 20 de ani de experiență în cadrul forțelor de ordine din Republica Moldova. În timpul președintelui pro-rus Dodon, el a fost șef adjunct al Inspectoratului General de Poliție al Republicii Moldova, al doilea cel mai înalt grad al poliției din țară.

Șeful poliției a părăsit Moldova pentru Marea Britanie în 2020, când Maia Sandu, o militantă pro-occidentală anticorupție, a fost aleasă președinte, învingându-l pe președintele pro-rus Igor Dodon. De atunci, președintele Putin a căutat ajutorul unor împuterniciți pentru a-i răsturna guvernul.

De la Londra, el conduce acum propriul său partid politic moldovean, APCE, care a obținut 1,28% din voturi la alegerile parlamentare din 2021. Cavcaliuc a susținut că partidul, format în 2020, a fost finanțat prin donații individuale de la 20.000 de membri.

De asemenea, Cavcaliuc a susținut că nu a existat niciun dosar penal pentru îmbogățire ilegală împotriva sa, deși autoritățile moldovene au pus la dispoziție documente referitoare la acest caz. O solicitare de a-l include pe lista persoanelor căutate de Interpol a fost respinsă de organizație, care a argumentat că nu poate interveni deoarece poziția sa de șef al unui partid de opoziție făcea ca acest caz să fie unul politic. Organizația nu a evaluat însă fondul cazului.

Răspunzând la întrebările referitoare la modul în care își finanțează viața la Londra, el a declarat că a lucrat ca șef de securitate pentru o companie internațională și a furnizat documente care arată că a primit o serie de bonusuri în timpul carierei sale de polițist pentru „comportament conștiincios”. Sumele nu au fost specificate.

În 2021, el a declarat un venit de 200.000 de dolari de la Komet Group SA, o companie de petrol și gaze înregistrată în Insulele Virgine Britanice, care ar avea legături cu Rusia. El a negat însă legătura cu Rusia.

Guvernul britanic a ignorat problema

Un grup de parlamentari moldoveni, inclusiv Radu Marian (n.r. deputat din partea Partidului PAS al Maiei Sandu și președinte al grupului parlamentar de prietenie Marea Britanie-Moldova), a vizitat Marea Britanie în aprilie pentru a se întâlni cu omologii britanici și pentru a îndemna britanicii să ia măsuri împotriva lui Cavcaliuc.

„Am comunicat toate solicitările noastre autorităților britanice – credem că [întârzierea] este o chestiune de priorități. Marea Britanie ar trebui să acorde prioritate cererilor noastre”, a declarat Marian.

Printre parlamentarii britanici care au primit delegația moldovenească s-a numărat și Tobias Ellwood, președintele comisiei de apărare a Camerei Comunelor, care s-a declarat „nedumerit” de faptul că Marea Britanie nu a oferit mai multă asistență Moldovei.

„Mi se pare de neînțeles faptul că Gheorghe Cavcaliuc nu a fost încă extrădat înapoi în Republica Moldova, în ciuda atâtor solicitări. Timp de ani de zile, Londra și-a dezvoltat o reputație de refugiu sigur pentru oligarhii est-europeni, care își stabilesc baza, adesea cu legături puternice cu Putin”, a declarat Ellwood.

Milioane de dolari din banii moldovenilor, spălați prin Londra

Mark Galeotti, profesor la University College London’s School of Slavonic and East European Studies, a calificat drept „inexplicabilă” inacțiunea guvernului.

„Guvernul britanic nu a reușit să ia în serios Republica Moldova și a ratat o oportunitate de a sprijini un guvern ales în mod democratic, amenințat de Rusia”, a spus el. „Acest lucru este legat de eșecul de a aborda spălarea de bani în Marea Britanie; nu știm câte milioane de dolari din banii moldovenilor au fost spălați prin Londra”.

Documentul prin care se solicită sancțiuni, bazat în parte pe un reportaj realizat de Rise Moldova, un grup de jurnalism de investigație, susține că Cavcaliuc se află în centrul unei rețele complexe de proxeneți ai Kremlinului, condusă de serviciul de securitate FSB al Rusiei și de grupul său de mercenari Wagner.

Acesta susține că apariția partidului lui Cavcaliuc și a forței sale de securitate, „Scutul Poporului”, amintește de „forțele de autoapărare din Crimeea” organizate de FSB, care au apărut la începutul anexării peninsulei în 2014.

A încercat să destabilizeze Republica Moldova

Cavcaliuc este acuzat că a acționat în tandem cu Ilan Șor, un deputat deja condamnat în Moldova pentru rolul său într-o fraudă bancară de un miliard de dolari și sancționat în Marea Britanie, pentru că lucra „în beneficiul guvernului Rusiei”.

Documentul notează că, în timpul unui protest din 12 martie la Chișinău, la care au participat membri ai partidelor lui Cavcaliuc și Șor, un presupus reprezentant al grupului Wagner a fost reținut de polițiștii de frontieră moldoveni în timp ce încerca să intre în țară cu avionul.

La vremea respectivă, Maia Sandu i-a acuzat pe organizatori că încearcă să destabilizeze țara. „Ei își doresc atât de mult puterea încât promit Moscovei să dea o lovitură de stat și să instaleze un guvern prin care Rusia să poată folosi țara noastră în războiul [împotriva Ucrainei]”, a declarat ea.