Republica Moldova, un scrutin cu impact regional
Republica Moldova, stat cu aproximativ 2,4 milioane de locuitori, se află la granița dintre România, membră NATO și UE, și Ucraina, țară aflată în plin război. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis recent că Moldova are nevoie de susținere pentru a nu repeta situația Georgiei sau Belarusului, unde influența rusă s-a consolidat.
„Europa nu îşi poate permite să piardă şi Moldova”, a declarat Zelenski la Adunarea Generală a ONU de la New York.
Contextul oferă Moldovei o vizibilitate diplomatică mult peste dimensiunea sa. Alegerea din 2021 a partidului pro-european Acţiune şi Solidaritate (PAS), condus de președinta Maia Sandu, a deschis perspectiva unui drum clar către integrarea europeană, arată o analiză The Guardian.
După începutul invaziei ruse în Ucraina, Chișinăul a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană și a obținut rapid statutul de candidat, cu obiectivul declarat de a se alătura blocului comunitar până în 2030.
Scrutinul din Moldova, între presiuni rusești și sprijin european
Președinta Maia Sandu, realeasă anul trecut, a obținut un succes limitat la referendumul privind aderarea la UE, unde sprijinul a fost majoritar, dar fragil. Acest rezultat a alimentat discuții privind direcția reală pe termen lung a țării.
Alegerile au fost în repetate rânduri marcate de suspiciuni privind interferențe externe. Autoritățile au acuzat existența unei rețele de cumpărare a voturilor, orchestrată de actori cu legături pro-ruse, prin care aproximativ 15 milioane de dolari ar fi fost distribuiți către 130.000 de alegători, echivalentul a circa 10% din electoratul activ.
În prezent, sondajele arată că PAS riscă să piardă majoritatea parlamentară. Partidele de opoziție pro-ruse, dar și unele care se declară pro-europene doar formal, câștigă teren și pot împiedica adoptarea reformelor necesare integrării în Uniunea Europeană.
Un guvern fără o majoritate stabilă ar putea întâmpina dificultăți în gestionarea problemelor economice și sociale. Moldova continuă să se confrunte cu sărăcie ridicată, inflație persistentă și gestionarea unui număr mare de refugiați ucraineni.
Într-un discurs recent, Maia Sandu a avertizat că un guvern controlat de Moscova ar putea fi folosit ca „rampă de lansare pentru atacuri hibride asupra UE”. Liderii europeni au exprimat sprijin în acest sens.
La o vizită comună la Chișinău, premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat:
„Nu poate exista o UE sigură, o Polonie, o Franţă şi o Germanie sigure fără o Moldovă independentă”.
Partidele și liderii care se confruntă în alegerile din Moldova
Partidul Acțiune și Solidaritate, condus de Maia Sandu și susținut de premierul Dorin Recean, rămâne principala forță pro-europeană. Sandu, absolventă a Universității Harvard și cu experiență în cadrul Băncii Mondiale, a fondat PAS în 2016. Recean, economist cu viziuni occidentale și fost ministru de interne, a fost numit prim-ministru în februarie 2023.
În opoziție se află Blocul Patriotic, o coaliție de partide de stânga, cu orientare pro-rusă, din care face parte fostul președinte Igor Dodon, înlăturat din funcție în 2020 de către Sandu. Blocul susține apropierea de Rusia și consideră integrarea europeană un risc pentru independența țării.
Un alt jucător este Blocul Alternativa, condus de primarul Chișinăului, Ion Ceban, și de Alexandru Stoianoglo, candidat la prezidențialele din 2024. Gruparea se prezintă ca o opțiune pentru electoratul dezamăgit de actuala guvernare, criticând lipsa de investiții în infrastructură și nivelul scăzut al salariilor și pensiilor. Mai mulți analiști susțin însă că Alternativa ar putea acționa ca o formațiune favorabilă indirect Moscovei, prin divizarea voturilor pro-europene.
Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, un fost primar cunoscut pentru legăturile sale anterioare cu politicieni naționalişti din Rusia, încearcă să atragă electoratul printr-un mesaj populist și anti-establishment.
Pe de altă parte, numele legate de oligarhul Ilan Şor nu figurează pe buletinele de vot. Acesta a fost condamnat în 2023 pentru fraudă și spălare de bani într-un dosar legat de dispariția unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc în 2014. Tot el este acuzat că a coordonat rețelele de cumpărare a voturilor la scrutinul precedent.
Alegerile parlamentare din Moldova au potențialul de a redefine traseul politic și geopolitic al țării. Rezultatul va determina nu doar viitoarea configurație a guvernului, ci și capacitatea statului de a continua reformele cerute de Bruxelles. În același timp, scrutinul va reprezenta un barometru al influenței externe asupra regiunii, într-un moment în care stabilitatea la frontiera estică a Europei rămâne o prioritate strategică.
