Obținerea buletinului românesc, maraton birocratic. O nouă lege a introdus obligativitatea cunoașterii limbii române la nivel minim B1

În preajma alegerilor din Republica Moldova, Legea cetățeniei române nr. 14/2025, intrată în vigoare la 15 martie 2025, a devenit subiect de dispută europeană. Aceasta a prelungit durata de soluționare a cererilor de cetățenie de la cinci luni la doi ani, cu posibilitatea unei extinderi suplimentare de șase luni. În practică, termenele depășesc deja cinci-șase ani, iar Autoritatea Națională pentru Cetățenie are restanțe chiar și din anii 2018–2019.

Noua lege se aplică retroactiv, afectând și dosarele depuse anterior intrării în vigoare. Zeci de mii de persoane aflate deja în așteptare pentru a obține cetățenia română, implicit și un buletin românesc, trebuie acum să mai stea la coadă încă doi-trei ani.

Oficial, măsura a fost justificată prin dorința de a aduce „termene realiste” pentru instituție, însă aplicarea ei a generat critici puternice, în special din partea basarabenilor.

Tribunalul București a sesizat CJUE cu privire la obținerea cetățeniei române, după problemele reclamate de basarabeni

La 6 august 2025, Tribunalul București a trimis Curții de Justiție a Uniunii Europene o întrebare preliminară privind legalitatea prelungirii retroactive. Instanța a solicitat clarificări dacă această schimbare afectează drepturi fundamentale, precum dreptul la bună administrare, recurs eficient și respectarea încrederii legitime. În acest moment, cauza se află într-o fază incipientă, dar simpla sesizare pune presiune asupra autorităților române.

Situația a pornit de la cazul unui cetățean moldovean care a contestat extinderea retroactivă a termenului. Tribunalul a apreciat că este necesară intervenția CJUE pentru a stabili dacă legislația națională este compatibilă cu dreptul european, în special prin prisma impactului asupra cetățeniei Uniunii și a exercitării drepturilor aferente.

Legea cetățeniei nr. 14/2025 a fost contestată și în România. Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituțională (CCR) pentru posibile probleme de constituționalitate, iar pe portalul acesteia au fost ridicate numeroase excepții. Printre aspectele criticate se numără termenele excesive, aplicarea retroactivă și impunerea unor condiții noi.

În paralel, Nicușor Dan a declarat că deblocarea procesului de redobândire a cetățeniei pentru moldoveni este o prioritate națională, însă societatea civilă acuză lipsa de acțiuni concrete. Deja mulți solicitanți așteaptă peste patru ani pentru soluționarea cererilor, iar presa de la Chișinău vorbește despre peste 130.000 de persoane blocate.

Legea a reintrodus obligativitatea cunoașterii limbii române la nivel minim B1 pentru solicitanți

Legea 14/2025 a reintrodus obligativitatea cunoașterii limbii române la nivel minim B1 pentru solicitanți. Această cerință, eliminată în 2009, presupune fie un certificat de competență lingvistică emis de o instituție acreditată, fie dovada că solicitantul a urmat minimum trei ani de studii în limba română.

Măsura a generat proteste și o petiție cu peste 9.000 de semnături, criticii susținând că este o barieră inutilă și discriminatorie, mai ales că alți străini care cer cetățenia nu trebuie să prezinte certificate similare.

În plus, noile reguli obligă solicitanții să prezinte acte de stare civilă emise recent, nu mai vechi de doi ani, chiar și pentru dosarele depuse anterior. Ordinul ANC nr. 85/2025, publicat la o lună după lege, a introdus aceste cerințe fără o campanie de informare suficientă, generând confuzie și frustrare.

Numărul de cereri noi a scăzut drastic în 2025, mulți candidați fiind descurajați de noile obstacole

Avocați și consultanți afirmă că numărul de cereri noi a scăzut drastic în 2025, mulți candidați fiind descurajați de noile obstacole. Pentru cei peste 90% dintre solicitanți – etnici români din Republica Moldova și Ucraina – procesul a devenit un „maraton administrativ”. Termenele extinse și barierele birocratice sunt percepute ca o descurajare intenționată.

Societatea civilă critică dur autoritățile, iar partidele politice se poziționează diferit: opoziția acuză guvernul că îi abandonează pe basarabeni, în timp ce puterea promite soluții digitale și eficientizarea ANC, dar fără rezultate concrete. Verdictul CJUE, atunci când va fi pronunțat, ar putea obliga România să ajusteze legislația și să ofere remedii celor afectați.