Se închid școlile în România!? Scenariu negru anunțat de autorități! Suntem aproape de colaps
Sursa foto: INQUAM Photos/Alex Nicodim
Cazurile de coronavirus din România își continuă ascensiunea și în această săptămână. Sistemul sanitar se apropie de colaps, iar în curs sunt noi măsuri privind desfășurarea activităților în școli.
O veste vine din partea prefectului Capitalei, Gheorghe Cojanu. Acesta a anunţat marţi că școlile și liceele din Bucureşti vor trece în scenariul roşu de funcţionare când rata de incidenţă a COVID-19 la mia de locuitori va fi de circa 3,4 şi după trei zile de creştere a acesteia.
„După ce se va depăşi cifra de 3 se vor lua măsuri, dar nu vom lua la 3,05, vom aştepta spre 3,4, ceva de genul acesta, ţinând cont şi de populaţia reală. (…) Dacă vom constata că creşterea durează trei zile la rând, după ce se depăşeşte rata de incidenţă 3 vom lua o hotărâre în cadrul Comitetului Municipal pentru Situaţii de Urgenţă, la recomandarea DSP-ului.
Populaţia reală nu mai e 2.153.000, e undeva la 2.500.000 şi atunci nu putem – haideţi să vă dau absurd – la 3,01, gata, închidem şcolile. Plus că aşteptăm un palier de 3 zile să vedem că cifra creşte şi atunci bineînţeles că rapid, în a treia zi, vom da o hotărâre”, a spus Gheorghe Cojanu.
Declarațiile acestuia survin după ce la Prefectura Capitalei a avut loc marţi o şedinţă, la care a participat şi ministrul Educaţiei, Monica Anisie.
Care este situația în școlile din țară
În ceea ce privește situația din restul țării, Ministerul Educației informează că, în prezent un număr de 654 de unităţi de învăţământ îşi desfăşoară cursurile în Scenariul 3 (online), iar 5.233 în Scenariul 2 (mixt).
Totodată, potrivit sursei citate, în conformitate cu datele transmise de inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, marţi, la ora 12,00, se înregistra următoarea situaţie:
* 11.769 de unităţi de învăţământ în Scenariul 1: participarea zilnică (faţă în faţă) a tuturor preşcolarilor şi elevilor în unităţile de învăţământ, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie sanitară;
* 5.233 de unităţi de învăţământ în Scenariul 2. Acesta presupune participarea zilnică (faţă în faţă) a tuturor preşcolarilor şi elevilor din învăţământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a şi a XII-a, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie, respectiv revenirea parţială (prin rotaţie de una-două săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu şi liceu, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie;
* 654 de unităţi de învăţământ în Scenariul 3, care implică participarea tuturor preşcolarilor şi elevilor la activităţi/lecţii online.
„Menţionăm că dintre cele 654 de unităţi aflate în această situaţie, 246 de unităţi de învăţământ figurează în acest scenariu din cauza cazurilor de COVID-19 înregistrate, iar 408 unităţi de învăţământ figurează în acest scenariu ca urmare a ratei de incidenţă a cazurilor din localitatea în care funcţionează ori a infrastructurii şcolare/şcoli în care se execută diverse lucrări de reabilitare”, precizează MEC.
Fiecare școală adoptă un scenariu
De menționat este faputul că consiliile de administraţie de la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ adoptă propunerile de scenarii şi, implicit, schimbarea acestora, în funcţie de analiza situaţiei epidemiologice efectuate de către direcţiile de sănătate publică şi Institutul Naţional de Sănătate Publică, de infrastructura şi de resursele existente în fiecare unitate de învăţământ.
MEC reaminteşte că potrivit ordinului comun al ministrului Educaţiei şi Cercetării şi al ministrului Sănătăţii nr. 5.487/1.494/01.09.2020, criteriul epidemiologic în baza căruia unităţile/instituţiile de învăţământ stabilesc unul dintre cele trei scenarii de funcţionare este rata incidenţei cumulate, respectiv: numărul total de cazuri noi din ultimele 14 zile raportat la 1.000 de locuitori.
„Hotărârile privind scenariul de funcţionare pe parcursul anului şcolar se actualizează săptămânal sau ori de câte ori este nevoie”, afirmă sursa citată.
Sursa foto: INQUAM Photos/Alex Nicodim
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





