Se iese la pensie masiv în România. Abia acum s-a aflat ce se întâmplă, de fapt

Procurorii de la Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția Generală Anticorupție (DGA) verifică legalitatea mai multor pensionări din Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Sunt vizate mai multe cazuri suspecte din ultimii 2 ani.

Așadar, procurorii de la DNA și DGA au descins marți, 4 iunie, la Direcția Medicală a MAI și Spitalul Gerota, care aparține tot de Ministerul de Interne. Astfel, au fost ridicate mai multe documente.

Procurorii de la DNA au intrat pe fir

Documentele vizează pensionarea unor polițiști, jandarmi și pompieri pe caz de boală, în ultimii doi ani. Cele mai multe pensionări au fost înregistrate pe caz de boală, după ce au fost acordate diagnostice cu depresie sau boli asociate.

Dosarul a fost inițiat la sesizarea din oficiu a ofițerilor DGA, conform Adevărul. Printre cazurile vizate de anchetatori este și cel al unui polițist din Satu Mare care s-a pensionat recent, la 25 de ani.

Acesta a fost prins drogat la volan în 2023 și s-a pensionat după 5 ani în sistem, invocând probleme psihologice.

Anchetatorii au suspiciuni cu privire la legalitatea emiterii documentelor medicale necesare obținerii clasării apt limitat/inapt pentru serviciul în poliție, în condițiile unui număr semnificativ și în continuă creștere al cazurilor de acest gen.

În lunile martie şi aprilie au fost condamnaţi definitiv 88 de inculpaţi în dosare de corupţie

În altă ordine de idei, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a informat luni, 4 iunie, că în lunile martie şi aprilie au fost condamnaţi definitiv 88 de inculpaţi. Aceștia au fost vizați în dosare de corupţie.

„În lunile martie şi aprilie, în dosarele de corupţie instrumentate de DNA au fost condamnaţi 88 de inculpaţi prin 58 de hotărâri judecătoreşti definitive, pentru infracţiuni de luare şi dare de mită, trafic de influenţă, abuz în serviciu, fraudarea fondurilor europene”, se arată într-un comunicat de presă al DNA.

Potrivit autorităților, inculpații au ost condamnați pentru infracţiuni de:

• luare şi dare de mită;
• trafic de influenţă;
• abuz în serviciu;
• fraudarea fondurilor europene.

Conform autorităților, pedepsele dispuse de judecători variază între patru ani şi nouă luni închisoare şi opt luni cu amânarea aplicării pedepsei. Printre cei condamnaţi definitiv se află:

• un prorector al unei universităţi din Bucureşti;
• un director al unei companii naţionale;
• doi directori în cadrul unor instituţii publice;
• patru ofiţeri şi agenţi de poliţie;
• un executor judecătoresc;
• doi primari de comună şi opt funcţionari publici.