Primul tur al alegerilor a adus în finală două figuri politice contrastante: George Simion, liderul AUR și reprezentant al unei politici naționaliste de extremă dreapta, și Nicușor Dan, un independent cu orientare pro-europeană. Această confruntare neobișnuită a provocat o criză politică majoră, soldată cu leul depreciat și demisia guvernului condus de Marcel Ciolacu și cu un vid de putere într-un moment critic pentru România.

Economia națională este deja afectată de un deficit bugetar masiv, de aproximativ 9% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Lipsa unui plan fiscal clar din partea candidaților nu face decât să alimenteze temerile investitorilor privind viitorul financiar al țării.

Leul, intervenții masive pentru stabilizarea monedei

După publicarea rezultatelor din primul tur, leul a suferit o depreciere de 2,8% în raport cu euro, ceea ce a determinat Banca Națională a României să intervină pe piața valutară. Potrivit surselor citate de Financial Times, banca centrală a cheltuit aproximativ 5 miliarde de euro pentru a stabiliza moneda, în încercarea de a calma piețele.

Chiar dacă BNR deține rezerve de aproximativ 65 de miliarde de euro, experții avertizează că această „muniție” nu este infinită.

Banca centrală poate apăra temporar leul

Economistul Liam Peach de la Capital Economics a subliniat că banca centrală „poate apăra temporar leul, dar nu poate face acest lucru la nesfârșit dacă ieșirile de capital vor continua”.

În paralel, există și îngrijorări cu privire la ratingul de țară. O eventuală retrogradare ar putea duce la creșterea costurilor de împrumut pentru România, într-un an în care autoritățile planifică să emită obligațiuni internaționale în valoare de 15 miliarde de euro.

Programe electorale vagi și promisiuni riscante

Cei doi candidați au abordări diferite în ceea ce privește redresarea economică, însă niciunul nu a prezentat până acum un plan fiscal concret. George Simion a promis măsuri populiste, precum locuințe finanțate de stat și naționalizarea companiilor energetice, propuneri care ar putea împovăra și mai mult bugetul de stat.

De cealaltă parte, Nicușor Dan mizează pe combaterea evaziunii fiscale și pe eficientizarea absorbției fondurilor europene. El a declarat pentru Financial Times că „investitorii străini au nevoie de încredere și stabilitate”, exprimându-și speranța într-o schimbare rațională.

Totuși, în lipsa unui guvern stabil și a unui plan fiscal ferm, investitorii rămân în expectativă, iar perspectivele nu sunt optimiste. Estimările arată că leul ar putea ajunge la 5,4 lei pentru un euro în următorul an, față de nivelul actual de 5,1.

În concluzie, instabilitatea politică, lipsa unor politici economice clare și un deficit bugetar uriaș riscă să arunce România într-o criză de încredere pe piețele internaționale, afectând puternic moneda națională și perspectivele economice ale țării.