Plângerile SAALG privind încălcarea drepturilor sindicale
SAALG a trimis o scrisoare deschisă către Comisia Europeană, Organizația Internațională a Muncii și Ombudsmanul European. În document, sindicaliștii vorbesc despre practici considerate abuzive, care ar contraveni normelor europene și internaționale privind asocierea și protecția liderilor sindicali.
Potrivit comunicatului, angajații reclamă o „restructurare discriminatorie prin planul de reorganizare a Cancelariei Prim-ministrului”. Aceștia susțin că unitatea unde activează conducerea sindicatului ar urma să fie desființată fără o justificare clară, măsură ce ar duce la îndepărtarea președintelui SAALG.
„Structura în care activează liderul SAALG este vizată spre a fi desfiinţată, fără justificare temeinică, măsură ce are ca efect eliminarea preşedintelui SAALG”, conform comunicatului.
Sindicatul acuză și tentative de intimidare, după ce Cancelaria ar fi cerut identificarea nominală a celor care au participat la un protest pașnic. Această solicitare este considerată de sindicaliști o încălcare a dreptului constituțional la întrunire.
„Conducerea Cancelariei Prim-ministrului a solicitat identificarea nominală a angajaţilor care au participat la o manifestaţie paşnică spontană, ceea ce contravine dreptului constituţional la întrunire şi legislaţiei privind dialogul social”, se explică în comunicat.
SAALG menționează existența unor „presiuni politice și retorică ostilă”
În același document, organizația sindicală menționează existența unor „presiuni politice și retorică ostilă” la adresa membrilor săi. Sunt amintite declarații publice ale unor oficiali guvernamentali, inclusiv ale premierului, care ar fi vizat discreditarea activității sindicale.
„Declaraţii publice recente ale unor reprezentanţi ai Guvernului, inclusiv ale actualului prim-ministru, au vizat discreditarea activităţii profesionale şi sindicale şi justificarea unor măsuri represive”, se arată în comunicat.
Sindicaliștii afirmă că aceste situații echivalează cu încălcări ale Constituției, ale Legii dialogului social și ale unor convenții internaționale la care România este parte. În mod concret, sunt invocate Convențiile Organizației Internaționale a Muncii nr. 87 și 98, dar și articole din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.
Solicitările sindicale către instituțiile europene
În scrisoarea adresată Comisiei Europene și altor organisme internaționale, SAALG formulează mai multe cerințe. Printre acestea se numără evaluarea compatibilității măsurilor luate de Guvern cu standardele europene, emiterea unui raport public privind situația libertății sindicale în România și transmiterea de interpelări oficiale către Executivul de la București.
De asemenea, sindicaliștii cer garanții că nu vor exista represalii împotriva liderilor organizațiilor de angajați și că dialogul social va fi respectat.
În adresa transmisă anterior, SAALG solicită instituţiilor europene şi internaţionale:
- evaluarea compatibilităţii acestor măsuri cu standardele europene şi internaţionale;
- emiterea unui raport public privind respectarea libertăţii sindicale în România;
- adresarea unor interpelări oficiale Guvernului României pentru a obţine garanţii că represaliile la adresa liderilor sindicali vor înceta;
- asigurarea unor garanţii pentru un dialog social real.
Potrivit comunicatului, aceste măsuri sunt esențiale pentru a evita deteriorarea relațiilor de muncă și pentru a proteja drepturile fundamentale ale salariaților.
Poziția liderului SAALG
Președintele sindicatului, Noni-Emil Iordache, a declarat că atitudinea Guvernului transformă organizația într-un „adversar politic”, deși aceasta ar trebui să fie un partener de dialog.
„În loc să fie recunoscut ca partener de dialog social, primul sindicat constituit în cadrul Guvernului României este tratat ca un adversar politic. Această atitudine nu doar că subminează libertatea de asociere, dar afectează grav capacitatea administrativă a statului şi poate pune în pericol angajamentele internaţionale ale României”, a afirmat Iordache.
Liderul sindical a subliniat că intervenția instituțiilor europene este necesară pentru a preveni limitarea drepturilor angajaților și pentru a asigura respectarea legislației în domeniu.
