Scoala romaneasca produce pe stoc

Fiind o evaluare a nivelului general de performanta in educatie, imprejurarea a relevat adevarul gol-golut despre scoala nationala, care de ani de zile pregateste varfuri pentru olimpiade, dezinteresandu-se de calitatea instructiei pe care o primeste majoritatea tacuta. Ioan Neacsu, seful Directiei Generale Evaluare, Dezvoltare si Prognoze din Ministerul Educatiei si Cercetarii, puncteaza marile slabiciuni ale invatamantului romanesc:o Se merge inca pe o dominanta informationala, care nu se dove

Fiind o evaluare a nivelului general de performanta in educatie, imprejurarea a relevat adevarul gol-golut despre scoala nationala, care de ani de zile pregateste varfuri pentru olimpiade, dezinteresandu-se de calitatea instructiei pe care o primeste majoritatea tacuta.
Ioan Neacsu, seful Directiei Generale Evaluare, Dezvoltare si Prognoze din Ministerul Educatiei si Cercetarii, puncteaza marile slabiciuni ale invatamantului romanesc:
o Se merge inca pe o dominanta informationala, care nu se dovedeste intotdeauna si utila.
o Avem un procentaj inadmisibil de profesori necalificati (cu maxime de 28% la Limba engleza, 16% la Istorie si Geografie).
o Corpul profesoral este imbatranit, (in categoria 50-62 de ani se plaseaza 54% din profesorii de Limba romana si Biologie, 43% din cei de Matematica).
o Utilizarea resurselor este nerationala. Unui profesor de liceu ii revin, in medie, 10 elevi, un lux pe care nu si-l permit tarile din UE (cu coeficienti de 14-17) ori SUA (18), nicidecum Coreea de Sud (33).
„Timp de un deceniu – constata Ioan Mihailescu, rectorul Universitatii din Bucuresti, presedintele Consiliului National de Evaluare Academica – nici o institutie din Romania nu a facut prognoza economica.”
De exemplu, stiintele dure (matematica, fizica, chimia) si ingineria au fost afectate de o conjunctura defavorabila, in timp ce cererea pentru alte facultati a cunoscut o explozie: Dreptul, Administratia Publica, Psihologia, Sociologia, Asistenta Sociala, Stiintele Politice, Jurnalismul. In fiecare an, cei mai buni absolventi de Fizica si Informatica pleaca, dupa doar cateva luni, in Statele Unite si Europa de Vest. Dar aceste facultati nu numai ca nu si-au redus numarul de profesori, ci chiar l-au crescut. „Noi am zis ca nu poti face o societate numai cu avocati si contabili, este nevoie sa pastram un echilibru – explica dl Mihailescu. Am actionat cumva impotriva tendintelor pietei, dar la Microsoft, in SUA, lucreaza sute de studenti care au absolvit universitatea noastra si au fost remarcati ca fiind printre cei mai buni specialisti. Dincolo de conjuncturi, mentinem o masa critica pentru reluarea cercetarii fundamentale, cand vor veni ani mai buni.”
Vremea educatiei ieftine a trecut
La facultatile de Biologie, Geografie, Fizica, Chimie, Istorie, Filozofie, Litere, ponderea absolventilor care merg in invatamant este de peste 50%.
Cunoscand dinamica demografica, evolutia populatiei scolare, structura fortei de munca din scoli si fluxurile de pensionari, Universitatea a putut anticipa nevoia de profesori pentru diferite specializari pe cinci-zece ani inainte. Pentru alte domenii nu exista nici un fel de indicii.
Propunerile de scolarizare pornesc de la facultati, sunt putin ajustate de senatele universitare si transmise la minister, unde sunt insumate. Acesta compara, numeric, propunerile cu cifrele de scolarizare posibil de finantat de Guvern. Daca cele doua se potrivesc cantitativ, MEC nu mai are de facut decat mici ajustari. Nu exista insa o comanda nationala, o politica nationala a numarului de inmatriculari de studenti, pe ramuri si profiluri mari.
„Deocamdata, continua profesorul Mihailescu, propunerile noastre s-au potrivit cu cifrele Guvernului. Cantitativ, nu si ca structura. Eu nu pot sa spun ca structura absolventilor ar corespunde cu ceva, pentru ca acel ceva nu exista. Pot insa sa-mi apara indici empirici ale erorilor: somajul, deficitul de forta de munca sau numarul celor care in termen de 3, 6 sau 12 luni de la absolvire nu isi gasesc un plasament in specialitatea lor. Acesti indicatori sunt pentru mine o sursa de corectie si deja avem la nivel national cateva domenii saturate: Drept, Stiinte Economice, Stiintele Politice, Jurnalismul, Teologia.” Ele au fost domenii dezvoltate excesiv din motive financiare: sunt mai ieftine decat programele din domeniul stiintelor, medical sau artistic. In plus, in aceste domenii a fost si o cerere mare, dar ea a fost supraestimata.
Copiii invata cum sa faca alta scoala
„Cred ca, in liceu, copiii nostri sunt pregatiti numai pentru a urma apoi o scoala mai inalta – marturiseste directorul Scolii Centrale din Bucuresti, Svetlana Bodnaras. In afara de cursul de economie din clasa a XI-a nu le formam elevilor abilitati speciale care sa le serveasca in viata activa.”
Atat sistemul de educatie, cat si parintii sunt responsabili pentru faptul ca liceenii sunt atat de vulnerabili.
„Pe de o parte, ei au o anumita imaturitate, o lipsa a obisnuintei de a se desprinde de cuib, de matca, iar pe de alta parte, nici parintii nu-i vad decat mergand la facultate, pentru a obtine o diploma.”
Din acest motiv, tinerii nostri ajung foarte tarziu sa stea pe picioarele lor. Aproape fara exceptie, ceea ce ii impinge pe liceeni sa-si caute o slujba este nu dorinta de a fi independenti – nici scoala nu le cultiva prea mult aceasta aspiratie, ci nevoile materiale.
Copiii dezavantajati nu gasesc nici un sprijin de la stat. Spre deosebire de basarabeni, care incaseaza lunar 40 de dolari de la Guvernul Romaniei, adica 1,2 milioane de lei, liceenii romani primesc burse de performanta si merit de 15.000 de lei si burse sociale de 30.000 de lei pe luna.
Mult mai generos s-a dovedit a fi patronul bufetului din Scoala Centrala, care, afland de cazul unei fete ce traia, impreuna cu familia, dintr-un ajutor de invaliditate, a hotarat sa o subventioneze lunar cu 500.000 de lei, pana la absolvirea liceului.
Cristina Grigoras apartine genului de student care face onoare nemeritata a sistemului romanesc de invatamant.
Urmeaza doua facultati si, din pozitia de activist al Asociatiei Internationale a Studentilor in Economie si Management, ne ofera o marturie in care regasim opinia ei si a multor colegi de-ai ei, consumatori de educatie:
„Ca elevi, am fost pregatiti pentru a avea o cultura generala, dar nu pentru viata. Din scoala iesi toba de carte, dar incapabil sa te adaptezi. Am colegi care sunt foarte inteligenti, dar nu se pot descurca. Or, in Romania, tanarul trebuie sa se descurce singur.
La ASE exista o atitudine mai pragmatica, dar se merge uneori pana la limita superficialitatii.
Exista facultati cu nume pompoase: Relatii Economice Internationale, dar nimeni nu te pregateste pentru comert international. Culmea culmilor este Managementul, unde nici teorie nu inveti, nici management, nici leadership.”