Cursul valutar și stabilitatea economică a României s-ar fi putut deteriora dramatic în lipsa unui plan fiscal credibil, a avertizat recent vicepremierul Dragoș Anastasiu. Acesta a explicat că țara s-a aflat într-un punct critic, comparabil cu situația Greciei din 2010, riscând pierderea fondurilor europene și o prăbușire a încrederii investitorilor. Potrivit oficialului guvernamental, adoptarea urgentă a pachetului de reforme a fost esențială pentru a preveni un colaps economic iminent.
Dragoș Anastasiu: Cursul valutar s-ar fi dus probabil la 6
Cursul valutar a fost una dintre cele mai mari îngrijorări în lipsa măsurilor solicitate de instituțiile europene. Vicepremierul Dragoș Anastasiu a afirmat că fără adoptarea pachetului fiscal până la data de 8 iulie, leul ar fi putut ajunge la o valoare de 6 lei pentru un euro.
Această depreciere ar fi survenit ca efect al pierderii încrederii în stabilitatea financiară a țării. Anastasiu a comparat situația cu scenariul crizei din Grecia în 2010, punctând că România era „ca o maşină cu roţile din faţă în prăpastie”.
„Dacă nu ieşeam, până pe 8 iulie, cu acest pachet dureros, dar credibil pentru cei care ne dau banii, Comisia Europeană începea demersul de a stopa fondurile europene pentru România, iar agenţiile de rating, care ne spun nouă că ţara dumneavoastră e acceptabilă pentru investiţii sau nu e acceptabilă pentru investiţii, ne-ar fi spus foarte repede că suntem neacceptabili pentru investiţii. Şi asta era scenariul Grecia 2010, cursul valutar s-ar fi dus probabil la 6, şomajul la 30-40 la sută”, a declarat vicepremierul.
Riscul suspendării fondurilor europene
Comisia Europeană era pregătită să înceapă procedurile pentru oprirea fondurilor europene alocate României. Acest scenariu ar fi reprezentat un blocaj major pentru finanțările esențiale în infrastructură, educație și sănătate.
„Eram ca o maşină cu roţile din faţă în prăpastie”, a spus Dragoş Anastasiu, la Digi 24.
Dragoș Anastasiu a explicat că instituțiile europene urmăresc cu atenție măsurile fiscale asumate de guvern, iar lipsa unor reforme clare și credibile ar fi atras sancțiuni financiare. Anastasiu a subliniat că agențiile de rating ar fi reacționat imediat, afectând dramatic capacitatea României de a atrage investiții.
Șomajul, posibil să ajungă la 40%
Șomajul ar fi fost o altă consecință gravă a lipsei unui plan fiscal concret. Potrivit vicepremierului, un eventual colaps economic ar fi dus la o rată a șomajului cuprinsă între 30 și 40%.
Acest nivel alarmant ar fi generat probleme sociale majore, în special în sectoarele vulnerabile ale economiei. Anastasiu a explicat că măsurile luate au fost necesare, chiar dacă unele dintre ele au fost „dureroase”.
Pachetele fiscale, etapizate și orientate spre echitate
Pachetul de măsuri adoptat în iulie este doar prima etapă dintr-un plan mai amplu, susține vicepremierul. Oficialul a explicat că următoarele pachete vor urmări corectarea inechităților din sistem și reducerea birocrației.
Din lipsă de timp, guvernul nu a putut organiza consultări detaliate cu sindicatele și patronatele. Cu toate acestea, Anastasiu a menționat că reformele vor continua în mod progresiv și vor include măsuri suplimentare pentru modernizarea administrației publice.
„Pachetul 2 rezolvă din inechităţi, pachetul 3, cu atât mai mult şi aşa mai departe (…) Următoarele pachete se vor concentra pe debirocratizare, eliminarea inechităţilor”, a mai menționat vicepremierul.
