Ministrul Alexandru Nazare atrage atenția, într-o postare pe Facebook, că deficitul bugetar afectează direct finanțele statului și viața de zi cu zi a românilor. Oficialul explică de ce reducerea acestuia nu este doar o chestiune tehnică și subliniază necesitatea măsurilor fiscale pentru stabilitate economică și creștere durabilă.
Deficitul bugetar și impactul asupra României
România a înregistrat în ultimii ani cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. În pandemie, toate statele și-au majorat cheltuielile pentru a sprijini populația și economia.
În timp ce alte țări europene au început să reducă treptat măsurile de sprijin adoptate în pandemie, România a rămas cu un deficit ridicat. Aceasta poziționează țara într-un context mai dificil față de vecinii săi, care au reușit să echilibreze bugetele după criză.
Problema nu provine strict din perioada pandemiei, ci din dezechilibre mai vechi ale finanțelor publice. Cheltuielile depășesc constant veniturile colectate, iar această situație se menține de ani de zile.
Rezultatul este o presiune continuă asupra bugetului. Deficitul persistent afectează capacitatea statului de a investi în infrastructură, sănătate sau educație și crește costurile cu dobânzile plătite din taxe.
Un deficit mare are efecte directe asupra fiecărui cetățean. În primul rând, crește datoria publică, ceea ce obligă statul să plătească dobânzi mai mari. Aceste costuri sunt suportate din taxele plătite de români. În al doilea rând, resursele disponibile pentru drumuri, spitale, școli sau alte investiții esențiale scad, limitând dezvoltarea și crearea de locuri de muncă.
„Urmăresc cu interes dezbaterea publică din această perioadă și îmi atrag atenția în mod deosebit asupra unor alunecări de discurs și a direcțiilor de distragere a atenției de la adevărurile economice de bază.
De ce suntem nevoiți să luăm acum măsuri de redresare și de ce deficitul ne privește pe toți?
În ultimii ani, România a avut cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. În pandemie, toate statele și-au crescut cheltuielile pentru a sprijini populația și economia.
Diferența este că, în timp ce alte țări au retras treptat aceste măsuri, reducându-și totodată și deficitele, România a rămas cu un deficit ridicat – dar nu din cauza pandemiei, ci din cauza unor probleme mai vechi. Cheltuim permanent mai mult decât încasăm și colectăm mai puține venituri decât ar trebui”, scrie Nazare.
Compararea cu țările europene
Ministrul Nazare explică că un deficit mare afectează fiecare cetățean. El precizează că în astfel de situații crește datoria publică, iar costurile cu dobânzile, plătite din taxele contribuabililor, devin mai mari. Totodată, resursele disponibile pentru drumuri, spitale, școli sau alte investiții care să genereze locuri de muncă și oportunități se reduc semnificativ.
România se află la o distanță semnificativă de pragul european de 3% din PIB pentru deficitul bugetar. Media deficitului în prezent depășește 7%, ceea ce arată necesitatea urgentă a măsurilor corective. Oficialii europeni urmăresc aceste indicatori pentru a evalua sănătatea fiscală a statelor membre.
Ministrul Alexandru Nazare subliniază că reducerea deficitului nu este doar un obiectiv guvernamental. Este, înainte de toate, o modalitate de a asigura stabilitate și credibilitate pentru economia României. În plus, o politică fiscală sănătoasă oferă oportunități egale tuturor cetățenilor, sprijinind creșterea economică durabilă.
„Cât de departe suntem de vecinii noştri europeni? Cu o medie de peste 7%, România se află departe de respectarea pragului european de 3% din PIB pentru deficitul bugetar”, mai spune ministrul.
Pachetele fiscale și beneficiile lor
Guvernul a introdus pachete fiscal-bugetare care corectează dezechilibrele existente. Aceste măsuri urmăresc să restabilească încrederea investitorilor și să reducă costurile de finanțare ale statului. Fiecare leu cheltuit prin aceste politici va fi direcționat mai mult către dezvoltare și mai puțin către dobânzi.
Potrivit ministrului, aceste măsuri sunt singura cale responsabilă de a pune finanțele României pe un drum solid. Prin reducerea deficitului, resursele statului pot fi utilizate eficient pentru infrastructură, servicii publice și stimularea economiei.
Implicațiile pentru cetățeni
Un deficit mare afectează direct nivelul de trai. Costurile crescute cu dobânzile și resursele limitate pentru investiții în sănătate, educație sau infrastructură au consecințe tangibile.
Măsurile promovate de Guvern vizează să ofere mai multă predictibilitate și oportunități pentru toți românii, consolidând stabilitatea pe termen lung.
Alexandru Nazare atrage atenția că reducerea deficitului nu este doar despre cifre, ci despre securitatea economică a fiecărei familii și despre potențialul de creștere durabilă al României.
„Reducerea deficitului nu este doar o chestiune tehnică sau un obiectiv al Guvernului. Este despre cum asigurăm stabilitate, credibilitate și șansa unei economii sănătoase pe termen lung, care să ofere oportunități pentru toți românii.
De aceea, pachetele fiscal-bugetare promovate acum sunt esențiale: corectează dezechilibrele, restabilesc încrederea investitorilor și reduc costurile de finanțare ale statului. Cu alte cuvinte, fiecare leu cheltuit va merge mai mult către dezvoltare şi un nivel de trai mai bun pentru toți și mai puțin către plata dobânzilor.
Este singura cale responsabilă pentru a pune finanțele României pe un drum solid și pentru a asigura o creștere economică mai rapidă și mai sănătoasă”, încheie Nazare.
