Sărăcia schimbă modul de consum al europenilor! Aproape jumătate dintre ei nu au consumat alcool în 2025

Sărăcia schimbă modul de consum al europenilor! Aproape jumătate dintre ei nu au consumat alcool în 2025

SURSA FOTO: Dreamstime - bere

Publicat de Horea Georgiana-Natalia la 28 septembrie 2026, 18:05

Datele Eurostat ne arată că europenii aflați în situații vulnerabile au avut un consum de alcool mai redus în 2025. Potrivit ediției 2026 a publicației „Key figures on European living conditions”, 47,5% dintre persoanele expuse riscului de sărăcie nu consumaseră alcool niciodată în anul precedent.

5% dintre europeni au consumat alcool zilnic în 2025. Diferențe mari între bărbați și femei

Persoanele expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială au consumat alcool într-o proporție mai mică decât cele care nu se aflau într-o astfel de situație. Astfel, ponderea persoanelor care nu consumaseră niciodată alcool sau care nu consumaseră în cursul anului precedent a fost de 47,5% în rândul celor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, față de 29,9% în cazul persoanelor care nu prezentau acest risc.

Datele provin din publicația „Key figures on European living conditions” („Cifre-cheie privind condițiile de viață în Europa”), ediția 2026. Raportul prezintă principalele concluzii privind condițiile de viață din Uniunea Europeană și acordă o atenție deosebită grupurilor vulnerabile, potrivit Eurostat.

Persoanele expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială au consumat alcool într-o proporție mai mică decât cele care nu se aflau într-o astfel de situație. Astfel, ponderea persoanelor care nu consumaseră niciodată alcool sau care nu consumaseră în cursul anului precedent a fost de 47,5% în rândul celor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, față de 29,9% în cazul persoanelor care nu prezentau acest risc.

Datele provin din publicația „Key figures on European living conditions” („Cifre-cheie privind condițiile de viață în Europa”), ediția 2026. Raportul prezintă principalele concluzii privind condițiile de viață din Uniunea Europeană și acordă o atenție deosebită grupurilor vulnerabile.

Obezitatea în Europa: România, printre țările cu cele mai mici rate din UE

În 2025, 16,3% dintre persoanele din Uniunea Europeană cu vârsta de 18 ani și peste erau obeze, ceea ce înseamnă că aveau un indice de masă corporală (IMC) de cel puțin 30. Alte 35,4% se aflau în stadiul de pre-obezitate, cu un IMC cuprins între 25 și 30. În total, mai mult de jumătate din populația UE era supraponderală, fiind încadrată fie în categoria persoanelor obeze, fie în cea a persoanelor pre-obeze.

Bărbații erau mai predispuși să fie supraponderali decât femeile. Rata obezității a fost de 17,4% în rândul bărbaților, comparativ cu 15,3% în cazul femeilor. În același timp, 41,9% dintre bărbați erau pre-obezi, față de 29,3% dintre femei. Pe de altă parte, femeile erau mai predispuse să aibă o greutate sub limita normală, proporția fiind de 2,9%, față de 1,0% în cazul bărbaților.

Cele mai ridicate rate ale obezității au fost înregistrate în Malta, unde 26,6% din populație era obeză. Malta a fost urmată de Letonia, cu 24,6%, și Finlanda, cu 23,2%. La polul opus, cele mai scăzute rate au fost raportate în Italia, de 7,0%, Grecia, de 12,8%, și România, de 12,9%.

Rata obezității este unul dintre indicatorii utilizați pentru monitorizarea Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 2, „Foame zero”, și a Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 3, „Sănătate și stare de bine”. ODD 2 urmărește eliminarea foametei și a tuturor formelor de malnutriție, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea nutriției și promovarea agriculturii durabile.

Eliminarea foametei și a tuturor formelor de malnutriție reprezintă obiective importante ale Agendei 2030. În Europa, însă, obezitatea este o problemă de sănătate legată de nutriție mult mai răspândită. ODD 3 urmărește asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea stării de bine pentru toți oamenii, indiferent de vârstă, conform sursei citate anterior.

Informații articol
Publicat în: Social
Despre autor
Horea Georgiana-Natalia

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.