Treptat, institutiile economiei de piata preiau si i tara noastra functiile ce le revin i mod normal, depasind complexul traditiei itrerupte timp de mai bine de 50 de ani. Este si cazul Camerei de Comert si Industie, care dupa 1990 a redevenit la sistem cameral, cu organisme de sine statatoare i fiecare judet, reprezentind interesele membrilor atit pe piata interna, cit si pe piata externa. De remarcat este faptul ca sectia Industrie a Camerei de Comert si Industrie a Rominiei si a Municipiului Bucuresti a luat parte la elaborarea strategiei industriale a Rominiei, ca parte a Strategiei de dezvoltare pe termen mediu a tarii. Prabusirea pietelor traditionale de desfacere, atit la extern, cit si la intern, precum si eliminarea totala a protectiei comerciale pentru o economie i mare masura nerestructurata sunt probleme presante pentru membrii Camerei. La Adunarea Generala a CCIR din mai 2000, presedintele sectiunii Industrie, dl Mario Duma, constata prezenta i societatea romineasca a doua curente de opinie cu privire la dezvoltarea industriei. Pe de o parte, sustinatorii liberalismului comercial extrem, derivind din controversatul concept de globalizare, pe de alta parte, adeptii protectionismului moderat temporar, ca raspuns la imperativele momentului. „Oricit de importanta ar fi problema exporturilor, sublinia presedintele sectiunii, baza oricarei industrii itr-o tara normala o constitue propria piata, piata interna”. Gravitatea problemei debuseelor pentru producatorii industriali este evidentiata de modul i care s-au facut livrarile la sfirsitul semestrului I din acest an. Din totalul productiei industrale de 203.676 miliarde lei s-au facut livrari la consumul intern de 47.043 miliarde lei (23,1%), la export de 34.977 miliarde lei (17,2%), din care scazind si o productie neterminata de 44.264 miliarde lei (21,7%), constatam ca 38% din productie ramin pe stoc.
Regresul productiei industriale autohtone din ultimii ani, comparabil cu starea de razboi, te duce cu gindul la politicile adoptate de state dezvoltate ca SUA sau Japonia i atari imprejurari. in perioada refacerii postbelice, ambele tari au lansat sloganuri pe toate canalele media si de propaganda, de genul: „Buy American!” pe piata americana si respectiv: „Buy Japanese” pe cea japoneza. Desigur ca initiativa Camerei nu are i vedere numai sustinerea propagandistica a marfurilor rominesti, ci simultan, i Raportul Anual, se cere implicarea larga a patronatelor, a tuturor asociatiilor profesionale si de afaceri, a tuturor membrilor, i sustinerea competitivitatii ofertei interne prin icurajarea activitatilor de cercetare – dezvoltare – inovatie, de adoptare a standardelor europene, implicarea Aliantei pentru Dezvoltarea Economica a Rominiei i promovarea calitatii produselor si instituirea Premiului Romin al Calitatii, imbunatatirea mediului de afaceri prin elaborarea unui cod fiscal si a unui nou cod vamal. Eforturi convergente se solicita si din partea Guvernului. Membrii Camerei apreciaza ca i economia romineasca a fost ales liberalismul, mai mult i sensul ca lucrurile au fost lasate la voia itimplarii. Un obiectiv realmente liberal ar fi recistigarea pietei rominesti printr-o campanie de promovare interna, sustinuta de calitatea comparabila a produselor indigene cu cele din import. Fara idoiala ca succesul pe piata interna constituie i acelasi timp o cale de crestere si diversificare a exporturilor.
Scade rata investitiilor
Evolutia cifrei de afaceri a itreprinderilor de stat si private avind ca principal obiect de activitate comertul cu amanuntul (exceptie facind vinzarea de autovehicule, carburanti si service auto)pe primele cinci luni din acest an justifica igrijorarea camerelor de comert si industrie. intre 1 ianuarie si 31 mai 2000, volumul vinzarilor a scazut cu 12,1%, ceea ce este i perfecta concordanta cu reducerea puterii de cumparare a cistigului salarial mediu nominal cu 12,2%, i aceeasi perioada. Piata interna auto constitue un segment distinct, i care nu primeaza vinzarile catre salariati, astfel ca este explicabila cresterea cifrei de afaceri i sector cu 6,7% i primele cinci luni din acest an, comparativ cu aceeasi perioada din anul precedent. Estimarile managerilor din comert cu privire la vinzarile din trimestrul III sunt optimiste, i special pentru itreprinderile mici (cu 10 – 19 salariati) si cele mijlocii (cu 50 – 250 salariati), care isi propun chiar o usoara crestere a volumului fizic de marfuri aprovizionate, raportat la trimestrul II. Sursele de aprovizionare vor fi, potrivit anchetei de conjunctura a CNS, preponderent de la furnizorii interni. Extinderea pietei interne este frinata, i opinia managerilor, de: cererea insuficienta, concurenta de pe piata si de problemele financiare pe care le implica dezvoltarea. Atentia acordata problemelor de piata vine sa afirme un principiu mai putin cunoscut la noi, si anume ca este mai usor sa produci decit sa vinzi i economia concurentiala. Valorificarea cit mai completa a cererii potentiale, chiar daca nu este imediat solvabila, este o arta pe care o desfasoara cu virtuozitate reprezentantele firmelor straine i Rominia, sub privirile consternate ale producatorilor interni. Spre exemplu, de la iceputul anului acesta, stocul de tractoare la producatorul intern s-a dublat: de la 742 bucati i decembrie 1999 la 1715 bucati la sfirsitul lunii mai a.c., fara ca cineva din aceasta tara sa gaseasca o cale pentru a pune tractoarele sa are milioanele de hectare aflate i pirloaga. in schimb, Rominia a devenit un mare importator de griu. Este evident ca a fost mai usor sa produci tractoare decit sa le vinzi. Pirghiile de credit nu au fost capabile sa transforme cererea potentiala i cerere solvabila. Scaderea, i trimestrul I, a ratei investitiilor i produsul intern brut a facut ca si cheltuielile pentru formarea bruta de capital sa scada, fata de trimestrul I 1999, fapt resimtit la comenzile de pe piata bunurilor intermediare si de capital. Comenzile din trimestrul II 2000 au compensat scaderea de la iceputul anului, iregistrindu-se chiar o crestere a productiei de bunuri de investitii la sfirsit de semestru. in trimestrul I, rata investitiilor i PIB s-a situat la un nivel de 16,6% fata de un procent anual programat de circa 20% potrivit strategiei de dezvoltare pe termen mediu. in termeni reali, economiile populatiei au scazut i primele sase luni ale anului cu 8,5%, fapt ce isi pune amprenta asupra capacitatii de finantare a economiei.
Este de presupus ca o reala reforma fiscala, care sa resringa numarul fondurilor speciale, sa icurajeze investitiile, alaturi de un protectionism de salvgardare a productiei nationale i limitele acquis-ului comunitar, ar genera un mediu de afaceri care sa stimuleze investitiile productive.