Salariile se schimbă din temelii. Anunțul momentului de la Florin Manole. Cine câștigă și cine rămâne pe loc în sistemul bugetar
SURSA FOTO: Facebook / Florin Manole
Guvernul pregătește un nou mecanism pentru creșterea salariilor în sectorul bugetar, corelat cu indicatori economici precum inflația și creșterea economică. Ministrul Muncii anunță că prioritatea va fi acordată veniturilor mici, în timp ce reforma salarizării rămâne un obiectiv esențial în 2026.
Salariile bugetarilor, legate de economie și buget. Anunțul ministrului Florin Manole
Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat miercuri că veniturile din sectorul public vor fi ajustate printr-un mecanism stabilit la nivel guvernamental, în funcție de mai mulți indicatori economici relevanți.
Potrivit acestuia, creșterile salariale vor depinde de evoluția economiei, nivelul inflației și resursele disponibile în bugetul de stat, astfel încât majorările să fie sustenabile.
„Vor trebui să crească şi salariile în sistemul bugetar. Un mecanism de creştere bazat pe un cuantum pe care Ministerul Muncii şi Ministerul de Finanţe îl vor stabili raportat la, de exemplu, creşterea economică, nivelul inflaţiei, anvelopa bugetară pe care o avem şi pe care România şi-o permite pentru cheltuiala în acest domeniu”, a declarat ministrul Muncii la Antena 3.
Prioritate pentru salariile mici din sănătate și educație
Oficialul a subliniat că principalele majorări nu vor viza creșteri uniforme sau spectaculoase, ci vor fi direcționate către angajații cu venituri reduse, în special din domenii esențiale.
„Obiectivul principal nu a fost acela de a veni cu creşteri foarte mari. Dorinţa mea va fi ca principalele creşteri să fie în zona de bază, pentru cei care au salariile cele mai mici şi care deseori duc greul atât în sistemul de sănătate şi în sistemul de educaţie, în cazul legii salarizării. Dacă se vor identifica situaţii, şi până acum s-au identificat puţine, în care unele dintre venituri au ieşit cu mult din grila anterioară, ele vor fi îngheţate, dar nu vor fi scăzute”.
Ministrul a precizat că eventualele dezechilibre din sistem vor fi corectate prin plafonarea unor venituri, fără a fi operate reduceri salariale.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat recent că adoptarea noii legi a salarizării este esențială pentru reducerea inechităților din administrație și pentru respectarea angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Acesta a explicat că spațiul fiscal disponibil pentru creșterea salariilor este limitat și depinde direct de evoluția economiei.
„Pe partea de salarizare, evident că ceea ce este important de înţeles, inclusiv cu Comisia Europeană, Comisia vrea să vadă că România face această consolidare bugetară în continuare, deci discutăm de un spaţiu fiscal care va fi limitat de resursele pe care le avem la dispoziţie.
Există un procent din produsul intern brut care este gândit pentru a reflecta cheltuielile de personal. Pe măsură ce PIB-ul creşte, evident, spaţiul fiscal pentru cheltuielile de personal creşte. Şi, atunci, este foarte important că noi trebuie să adoptăm proiectul de lege în acest an, să avem o ţintă de cum s-ar putea rezolva inechităţile în administraţie, cam care ar fi salariile, comparaţii între familiile ocupaţionale, cam care ar fi coeficienţii”, a explicat Pîslaru.
Proiectul legii salarizării, aproape de dezbatere publică
Autoritățile anunță că proiectul noii legi a salarizării unitare urmează să fie pus în dezbatere publică în perioada următoare, după consultări cu ministerele de resort și cu reprezentanții diferitelor categorii profesionale.
Scopul este stabilirea unui sistem salarial mai echilibrat, care să reducă discrepanțele între angajații din sectorul public și să asigure predictibilitate în evoluția veniturilor.
Reforma salarizării vine într-un context în care România trebuie să mențină disciplina fiscală și să gestioneze atent cheltuielile publice, în paralel cu nevoia de a corecta dezechilibrele existente în sistemul bugetar.
Legarea salariilor de indicatori economici precum PIB-ul și inflația este văzută de autorități drept o soluție pentru a evita derapajele bugetare și pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a cheltuielilor cu personalul.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





