Fiecare dintre vecinii nostri a descoperit, i timp, ca poate face ceva mai bine decit ceilalti. Fiecare a gasit un coridor itr-o economie mondiala extrem de concurentiala. Exista vreun coridor pentru Rominia? Desi pare surprinzator, un raspuns poate veni din partea industriei axate pe tehnologia informatiei (IT).
Luni de zile, povestile despre CD-urile pirat produse i Bulgaria si exportate i itreaga Europa Centrala si de Est au fost subiect de prima pagina pentru presa din Rominia. Bulgarii dezvoltasera o adevarata industrie care prospera, copiind ilegal muzica celor mai celebri cintareti ai momentului. Nu exista, probabil, nici un romin amator de muzica si posesor de aparatura audio cu CD care sa nu aiba i colectie cel putin un disc piratat i Bulgaria, cumparat la un sfert de pret. Economic vorbind, Bulgaria a gasit o nisa de piata pe care o exploateaza cu profituri uriase. Sute de milioane de dolari se itorc, anual, i buzunarele oamenilor de afaceri de la sud de Dunare.
Cazul Turciei poate fi si el un exemplu despre cum o tara fara mari atuuri isi poate gasi un loc de top i economia mondiala. Industria textila din Turcia este, probabil, una dintre cele mai dezvoltate, din punctul de vedere al volumelor produse itr-un an. Mari fabricanti de confectii au aici fabrici: Levi’s, Ralph Lauren, firme care produc material sportiv. Prin micii comercianti care platesc impozit o data pe an, i functie de volumul de activitate avut, Turcia este o excelenta piata de desfacere, dar si o placa turnanta pentru export. Costurile cu mina de lucru sunt reduse, iar materia prima furnizata este de buna calitate. incurajind dezvoltarea industriei textile, Turcia si-a gasit si ea o nisa de piata.
Carnea de pui ungureasca, intrata i Rominia la preturi care sfidau, practic, producatorii romini, arata cum, printr-o politica inteligenta, poti acapara piete aparent ichise. Statul ungar a pompat mari sume de bani i subventiile acordate industriei carnii. Asa a ajuns puiul unguresc numarul unu pe piata noastra. Situatie aparent paradoxala, pentru ca Rominia era considerata un mare producator de carne de pui. Industria autohtona s-a prabusit, pentru ca Guvernul romin nu a avut inteligenta de a prevedea urmarile politicii de subventionare duse de unguri.
Recent, s-a ridicat problema unei potentiale nise de piata pe care Rominia ar putea sa o descopere si sa o speculeze pe termen lung. Au fost invocate toate argumentele si exemplele de mai sus si s-a pus itrebarea: Daca ar fi sa definim un domeniu i care sa investim si care sa ne diferentieze de ceilalti, care ar fi acela? Nu spune nimeni ca trebuie sa ne apucam de piraterie. Exemplul Bulgariei arata doar ca fiecare poate gasi un domeniu i care sa exceleze.
Privind i jur, putem da un raspuns: industria IT. Pare neverosimil, isa i ultimul an aceasta industrie a avut o dezvoltare exploziva. Cele mai interesante fuziuni si achizitii s-au petrecut i sectorul IT. Firmele rominesti, cele mai multe de mici dimensiuni, exporta programe i toata lumea. Mii de absolventi romini au plecat pentru a lucra pentru producatori de soft din America, Germania sau Canada. Fara idoiala, tehnologia informatiei a fost cel mai dinamic domeniu al ultimului an. Statul romin a acceptat sa reduca durata de amortizare a unui computer de la sase ani la trei ani si sa renunte la taxele vamale percepute pentru import. Dar nu este suficient. Elementul cel mai important sunt oamenii care lucreaza i aceasta industrie. Atita timp isa cit taxele pentru fiecare loc de munca se ridica la 200% fata de salariul net, costurile sunt prea mari pentru a icuraja dezvoltarea.
Strategiile privind dezvoltarea agriculturii si a industriei sunt bune, dar nu trebuie uitat ca respectivele sectoare vor ighiti sume uriase si un efort enorm pentru a deveni competitive. in timp ce, pentru a produce programe de computer nu este nevoie decit de o instruire adecvata, pe care Rominia o ofera, si de un program coerent care sa icurajeze dezvoltarea companiilor care produc soft.