Românii au o putere de cumpărare peste cea a grecilor, a ungurilor și a bulgarilor. Aceste date s-au desprins din ultima estimare privind consumul individual efectiv. Datele au fost publicate, luni, de Eurostat.

România, în 2020, avea 79% din media Uniunii Europene. Este vorba, în concluzie, de o putere de cumpărare cu 21% sub medie. În acest clasament, românii sunt la egalitate cu estonienii, dar îi depășesc pe greci, slovaci, letoni, unguri, croați și bulgari, arată datele Eurostat.

Locuitorii din Luxemburg au cea mai mare putere de cumpărare. Aceștia sunt urmați de locuitorii altor opt ţări, care depășesc media comunitară.

O altă metodă de măsurare a nivelului de trai indică faptul că România avea anul trecut o putere de cumpărare de 72% din media Uniunii, la egalitate cu Letonia și peste cea a Greciei și Croației, dar în urma Poloniei sau Ungariei.

Locul României în privința nivelului preţurilor pentru bunurile de consum

Pe de altă parte, potrivit datelor publicate marți, 22 iunie, de către Eurostat, nivelul preţurilor pentru bunurile de consum şi servicii în Uniunea Europeană a variat semnificativ anul trecut în UE, în funcție de stat. Astfel, cele mai reduse prețuri au fost înregistrate în România.

Cel mai ridicat nivel al prețurilor de anul trecut în UE s-a înregistrat în Danemarca (141% din media UE), Irlanda şi Luxemburg (fiecare cu 136%), Suedia (130%) şi Finlanda (126%), conform Eurostat. De asemenea, nivelul preţurilor pentru restaurante şi hoteluri a fost de trei ori mai ridicat în cea mai scumpă ţară faţă de cea mai ieftină.

Nivelul preţurilor a variat de la 46% din media UE în Bulgaria, fiind urmată de România (53%) şi Ungaria (56%), la 154% din media UE în Danemarca, înaintea Suediei (138%) şi Finlandei (131%).

Mai apoi, alcoolul şi tutunul s-au clasat pe locul al doilea în ceea ce priveşte diferenţa de nivel de preţ, cu cele mai scăzute niveluri de preţ înregistrate în Bulgaria (61%), Ungaria (69%) şi Polonia (70%), iar cea mai mare din Irlanda (187% din media UE) , urmată la distanţă de Finlanda (158%), Suedia (136%) şi Franţa (133%).

Această mare variaţie a preţului se datorează în principal diferenţelor de impozitare a acestor produse între statele membre, potrivit oficiului european de statistică.

Sursă foto: Dreamstime