România, lider detașat la inflație în UE: dublu față de media europeană și noi presiuni din toamnă
România rămâne campioana Uniunii Europene la inflație, cu o rată anuală de 6,6% în iulie, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cifra este dublă față de media Uniunii, care s-a situat la 2,4%, și vine în contextul în care economia se pregătește de un nou șoc fiscal – majorarea TVA și a accizelor din toamnă.
România, izolată în topul scumpirilor
În timp ce Cipru (0,1%), Franța (0,9%) și Irlanda (1,6%) au consemnat cele mai reduse rate anuale ale inflației, România conduce detașat clasamentul creșterilor de prețuri, urmată de Estonia (5,6%) și Slovacia (4,6%). Comparativ cu iunie, inflația a accelerat în 13 state membre, inclusiv România, unde a urcat de la 5,8% la 6,6%, contrar tendinței de temperare din alte țări.
La nivel național, datele Institutului Național de Statistică arată o inflație și mai ridicată: 7,84% în iulie, față de 5,7% în iunie. Creșterile au fost alimentate de:
- mărfurile nealimentare (+8,18%),
- serviciile (+7,33%),
- alimentele (+7,67%).
Indicele prețurilor de consum a avansat cu 2,68% într-o singură lună, în timp ce rata inflației de la începutul anului a ajuns la 5,8%.
Zona euro: stabilitate, dar presiuni pe servicii. Prognoze sumbre pentru România
În zona euro, rata anuală a inflației s-a menținut la 2%, nivelul-țintă al Băncii Centrale Europene. Serviciile au avut cea mai mare contribuție la scumpiri (+1,46 puncte procentuale), urmate de alimente, alcool și tutun (+0,63 p.p.), în timp ce energia a tras inflația în jos (–0,23 p.p.).
Banca Națională a României a revizuit drastic estimările: inflația ar putea închide anul la 8,8%, față de 4,6% prognozat anterior. Mai mult, guvernatorul Mugur Isărescu avertizează că în septembrie va fi atins un vârf de 9,6–9,7%, iar finalul anului ar putea aduce o rată peste 9%.
Pentru 2026, BNR estimează o scădere treptată, până la 3%, dacă politicile fiscale și monetare își vor face efectul.
România frânează la angajări: minimul ultimilor doi ani la posturi vacante
Numărul locurilor de muncă vacante din România a scăzut în trimestrul al doilea din 2025 la 31.300, cel mai redus nivel din ultimii doi ani, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Oferta s-a diminuat cu 1.300 de posturi față de primul trimestru și cu 3.200 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Rata locurilor vacante – indicator al presiunii de pe piața muncii – a coborât la 0,61%, marcând o scădere atât trimestrială, cât și anuală. Specialiștii interpretează această tendință drept un semnal de prudență din partea angajatorilor, care deschid mai puține poziții noi pe fondul incertitudinilor economice.
Domeniile cu cele mai mari rate ale locurilor disponibile sunt energia (1,63%), administrația publică (1,18%) și activitățile culturale și recreative (1,13%). Totuși, în termeni absoluți, industria prelucrătoare rămâne lider, cu aproape 6.000 de posturi vacante, reprezentând aproape o cincime din total.
Sectorul bugetar concentrează peste o cincime din oferta de joburi, cu cele mai multe poziții libere în administrație publică (3.200), sănătate și asistență socială (2.600) și învățământ (900).
Tendința descendentă indică o piață a muncii mai puțin dinamică, unde competiția pentru posturile disponibile ar putea deveni mai accentuată pentru candidați.
