Piața muncii frânează în România cu locurile vacante la minimul ultimilor doi ani
Numărul locurilor de muncă vacante din România a ajuns în trimestrul al doilea din 2025 la 31.300, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Cifra marchează o scădere de 1.300 comparativ cu trimestrul precedent și un minus de 3.200 față de același trimestru al anului trecut.
Rata locurilor de muncă vacante – indicator care reflectă proporția posturilor disponibile în totalul locurilor de muncă existente – a coborât la 0,61%, în scădere cu 0,02 puncte procentuale față de trimestrul I 2025 și cu 0,06 puncte procentuale față de trimestrul II 2024. Această tendință confirmă o încetinire a dinamicii pieței muncii, într-un context în care angajatorii par să manifeste prudență în deschiderea de noi poziții.
Unde se caută forță de muncă
Cele mai ridicate rate ale locurilor de muncă vacante s-au consemnat în:
- Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 1,63%,
- Administrația publică – 1,18%,
- Activități de spectacole, culturale și recreative – 1,13%.
Pe volum, aproape o cincime din totalul posturilor vacante s-a concentrat în industria prelucrătoare (5.900 de locuri, cu o rată de 0,55%). Sectorul bugetar a însumat 21,5% din total, cele mai multe poziții disponibile fiind în administrația publică (3.200), sănătate și asistență socială (2.600) și învățământ (900).
La polul opus, industria extractivă (0,19%), alte activități de servicii (0,20%) și tranzacțiile imobiliare (0,23%) au înregistrat cele mai scăzute rate de ocupare. În aceste sectoare, și numărul locurilor vacante a fost redus – sub 100 de posturi fiecare.
Evoluțiile trimestriale arată scăderi mai accentuate în administrație și servicii profesionale
Față de trimestrul I 2025, cele mai vizibile scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante au fost în:
- Activități profesionale, științifice și tehnice (-0,28 puncte procentuale),
- Administrație publică (-0,20 pp),
- Intermedieri financiare și asigurări (-0,14 pp).
Din punct de vedere numeric, scăderile cele mai consistente au fost în administrația publică (-600 de locuri) și activități profesionale, științifice și tehnice (-400 de locuri).
Pe de altă parte, au existat și creșteri: în sănătate și asistență socială (+400 de locuri), construcții (+200 de locuri) și servicii de salubritate și gestionarea deșeurilor (+100 de locuri).
Dinamica anuală a industriei prelucrătoare și a sănătății în recul
Comparativ cu trimestrul II 2024, scăderi puternice s-au observat în:
- Industria prelucrătoare (-2.300 de locuri vacante),
- Sănătate și asistență socială (-600),
- Hoteluri și restaurante (-400).
În schimb, activitățile profesionale, științifice și tehnice au avut o ușoară revenire (+400 de locuri), la fel ca construcțiile și serviciile suport (+200 fiecare).
Distribuția pe ocupații cu specialiștii cei mai căutați
Pe grupe majore de ocupații, cele mai mari rate ale locurilor vacante s-au înregistrat la:
- Specialiști în diverse domenii de activitate – 0,74% (9.000 locuri vacante),
- Funcționari administrativi – 0,72%,
- Lucrători în servicii – 4.600 locuri vacante.
Cele mai reduse valori s-au observat la lucrătorii calificați în agricultură, silvicultură și pescuit (0,33%, cu doar 100 de posturi) și la conducătorii și funcționarii superiori (0,36%, respectiv 1.300 de locuri).
Față de anul trecut, cele mai mari scăderi numerice s-au înregistrat în rândul muncitorilor calificați și asimilați (-900) și al ocupațiilor elementare (-700). Singurele creșteri s-au observat la funcționarii administrativi (+100) și la lucrătorii calificați în agricultură, silvicultură și pescuit (+20).
