AI și automatizarea aduc, fără niciun dubiu, schimbări

Deși există riscul ca anumite joburi repetitive, administrative sau de rutină să fie reduse sau preluate de sisteme automate, nu este neapărat vorba de șomaj masiv, ci mai degrabă de o transformare a rolurilor.

Aceeași tehnologie care elimină sarcinile repetitive creează și roluri noi, mutând accentul spre abilități umane greu de automatizat: gândire critică, judecată, empatie, creativitate, coordonare.

Unele ocupații sunt expuse în mod direct înlocuirii, altele sunt remodelate (om + AI), iar o a treia categorie câștigă teren pe măsură ce companiile adoptă automatizarea. Această a treia categorie se referă la locurile de muncă noi sau care cresc ca pondere tocmai datorită extinderii AI și a automatizării. Nu sunt neapărat joburi complet noi, ci roluri care devin mult mai căutate.

Care sunt însă joburile cu cel mai mare risc, care par mai „safe” pe termen mediu și ce pot face oamenii, inclusiv în România, ca să rămână relevanți într-o piață a muncii în plină transformare?

Ce spun rapoartele internaționale despre cum schimbă inteligența artificială piața muncii

Raportul Future of Jobs Report 2025 al Forumului Economic Mondial indică faptul că, în următorii ani, multe roluri clericale și administrative (asistenți, casieri, secretari, lucrători de data entry) sunt explicit menționate ca vulnerabile la automatizare.

Pe de altă parte, joburile de tip front-line și în domeniul îngrijirii personale (asistenți medicali, îngrijitori) ar urma să crească, sau cel puțin să fie mai puțin afectate.

Un studiu din România, „The Impact of Artificial Intelligence on the Labor Market in Romania”, efectuat anul trecut, arată că locurile de muncă cu activități repetitive şi predictibile sunt cele mai expuse riscului, iar o tranziție spre sarcini care cer creativitate, raționament și interacțiune umană este esențială.

PwC, în Barometrul său Global AI Jobs (2025), subliniază că industriile cele mai expuse la AI sunt și cele în care se produc cele mai mari creșteri de productivitate și salarii, ceea ce înseamnă că, deși anumite roluri pot dispărea sau se vor reduce, există și oportunități pentru cei care se adaptează.

Categoriile de locuri de muncă cel mai expuse riscului de automatizare

Pe baza surselor, următoarele categorii de joburi par să fie cele mai vulnerabile:

  • locuri de muncă administrative, secretariat, introducere de date; sarcini care sunt repetitive și standardizate;

  • roluri de contabilitate sau audit în partea de raportare repetitivă; AI și software specializat pot automatiza generarea de rapoarte, verificări de formular etc.

  • traducători, editare, redactare de texte simple sau de rutină; AI-ul generativ deja oferă suport în aceste activități și, în multe cazuri, poate prelua o mare parte din muncă.

  • lucrători de depozit / logistică care fac activități repetitive (sortare, inventariere, ambalare etc.), unde robotica și automatizarea + software pot fi eficiente.
fabrica uzina roboti industriali, robotică, automatizare
SURSA FOTO: Unsplash – Simon Kadula

Profesiile care rămân protejate și mai puțin afectate de noile tehnologii

Aceste roluri par să fie mai sigure, cel puțin pe termen mediu:

  • locuri de muncă care necesită interacțiune umană directă, empatie, judecată morală sau decizii complexe, precum îngrijire, sănătate, educație;
  • profesioniști în domenii tehnice care implică proiectare, creativitate, cercetare, inovare (AI, inginerie, dezvoltare software) care, chiar dacă vor fi afectați, vor avea și cerere crescută;
  • muncitori calificați în meserii practice / manuale, unde prezența fizică și dexteritatea sunt esențiale, precum instalatori, electricieni etc.; aceste roluri sunt dificil de înlocuit complet de AI și roboți în viitorul apropiat.

Cum arată impactul AI și al automatizării în România

Studiul din România menționat („Impactul AI pe piața muncii”) subliniază că adoptarea tehnologiilor de automatizare și robotică este în creștere, mai ales în companii mari, dar încă nu este uniformă. Firmele mici și mediul rural riscă să rămână în urmă.

România are nevoie de programe de recalificare și perfecționare, mai ales pentru domenii administrative sau repetitive, data entry, contabilitate rudimentară.

Pentru cei care își doresc să se adapteze, câteva strategii par esențiale: dezvoltarea competențelor digitale (înțelegerea unor instrumente AI, software de automatizare), îmbunătățirea abilităților umane care sunt dificile de automatizat (gândire critică, creativitate, empatie), flexibilitatea de a schimba domeniul de activitate, dinspre joburi expuse spre joburi care cer aceste abilități deosebite.

Un sfat practic este să urmărești ce roluri noi apar și să te gândești dacă poți migra înspre ele. Vorbim aici de specialiști în AI, mentenanță de sisteme automate, analiza datelor, securitate informatică.