Economia României traversează o perioadă extrem de dificilă, avertizează economistul Radu Georgescu într-o postare recentă. El afirmă că, în ciuda optimismului afișat în ultimii ani de guvernanți și anumiți comentatori, țara se află într-un punct de cotitură periculos. Cu un deficit bugetar uriaș, datorii în creștere accelerată și fonduri europene suspendate, România trebuie să facă față unui proces dureros de reechilibrare financiară.
Economia României, în pragul sevrajului bugetar
Economia se confruntă în 2025 cu o constrângere fiscală majoră, după ani întregi de împrumuturi masive.
„Unii spun că situaţia economică actuală este la fel de proastă ca cea din perioada 2009–2011. Aceştia exagerează.
Situaţia este mult mai proastă. Probabil sunt singurul economist din România care am explicat de 4 ani, cu subiect şi predicat, că România se îndreaptă către o prăpastie economică.Deşi în media erau ştiri că România a depăşit din punct de vedere economic Polonia, Cehia, Grecia, Ungaria.
Şi că PIB-ul Bucureştiului a depăşit PIB-ul Vienei!!Acum, în august 2025, toţi politicienii spun că mergem către prăpastie. În ultimii 7 ani, România a luat supra doze de steroizi (împrumuturi). Va urma o perioadă de sevraj economic deoarece Comisia Europeană şi agenţiile de risc obligă România să renunţe la supra doze”, afirmă Radu Georgescu.
Acum, Comisia Europeană și agențiile de rating impun României să reducă rapid deficitul.
Dacă în 2024 acesta a ajuns la 163 de miliarde de lei (9,3% din PIB), în 2025 trebuie să coboare la 110 miliarde de lei (7% din PIB), iar până în 2028 să ajungă la 50 de miliarde (3% din PIB). În consecință, aproximativ 100 de miliarde de lei vor dispărea anual din circuitul economic.
„În 2024 România a avut deficitul bugetar de 163 miliarde lei, adică 9,3% din PIB. Anul acesta România trebuie să ajungă la un deficit de 110 miliarde lei, adică 7% din PIB. Iar peste 3 ani deficitul trebuie să fie 50 miliarde lei, adică 3% din PIB. Deci din economia României vor dispărea 100 miliarde lei. Anual. Puţini înţeleg ce înseamnă acest lucru”, mai spune el.
Nivel record al datoriei publice
Datoria publică a crescut exponențial, atingând în 2025 un nivel fără precedent. În 2008, aceasta era de 140 de miliarde de lei, echivalentul a 28% din PIB. În prezent, suma a depășit pragul de 1.000 de miliarde de lei, reprezentând 57% din PIB.
„Cu alte cuvinte, în 17 ani România s-a împrumutat 900 miliarde lei”, avertizează Georgescu.
El subliniază că, în teorie, împrumuturile ar fi trebuit direcționate către educație și infrastructură, nu către consum și extinderea aparatului bugetar.
Fonduri europene suspendate
Economia este afectată și de pierderea accesului la fonduri europene. România a beneficiat constant de sume importante din partea Uniunii Europene în ultimii 17 ani, însă în 2025 aceste fonduri sunt blocate.
Motivul principal îl constituie depășirea deficitului bugetar admis. Mai mult, „UE este și ea într-o situație mult mai proastă decât în 2009 și nu mai are chef să vadă cum România irosește banii lor”, notează economistul.
„În orice carte de economie se spune că împrumuturile trebuie duse către investiţii. Pentru o ţară, investiţiile înseamnă educaţie şi infrastructură.
Cu 900 miliarde de lei investiţi în educaţie şi infrastructură, România devenea fruncea Europei de Est. Guvernele României au preferat să folosească împrumuturile şi să le bage în consum.
Să crească numărul de bugetari.În acest fel a crescut consumul. Dar nici măcar nu am consumat produse fabricate în România. Am cumpărat produse fabricate în alte ţări. În 17 ani deficitul comercial este în jur de 800 miliarde lei.
Cu alte cuvinte România s-a împrumutat să dezvolte economiile altor ţări. Ei rămân cu fabricile, noi cu datoriile. Super strategie economică”, explică economistil Radu Georgescu.
Depopulare accelerată și exodul tinerilor
O altă problemă majoră cu care se confruntă economia este plecarea masivă a forței de muncă. În fiecare an, peste 100.000 de tineri părăsesc România.
Datele arată că aproximativ 50% dintre elevi și studenți își doresc să emigreze. Acest fenomen afectează capacitatea de producție a economiei și generează un dezechilibru demografic greu de corectat în viitorul apropiat.
Presiune crescândă pe sistemul de pensii
Pe lângă problemele legate de deficit și datorii, România se pregătește să suporte impactul unei noi realități demografice. Generațiile „decrețeilor”, născuți în anii 1960–1970, au început să iasă la pensie.
Acest fapt pune o presiune tot mai mare asupra bugetului public și asupra fondurilor private de pensii. Sistemul este deja tensionat, iar perspectivele nu sunt favorabile în lipsa unei reforme structurale.
