Deputatul social-democrat Mihai Fifor a subliniat că logica este aceeași: sacrificii mari pentru cetățeni și comunități, în schimbul unor beneficii financiare reduse pentru stat. În domeniul educației, creșterea normei didactice și eliminarea posturilor auxiliare au generat economii minore, estimate la câteva sute de milioane de lei, reprezentând sub 0,4% din deficit. Consecințele acestor decizii sunt însă majore: dezorganizarea școlilor, scăderea calității actului educațional, precum și riscul accentuării abandonului școlar pe termen mediu și lung.
Mihai Fifor spune că premierul Bolojan vrea să bulverseze și administrația publică locală
În ceea ce privește administrația publică, disponibilizarea a 13.000 de angajați ar urma să aducă o economie netă de 1,15 miliarde de lei pe an, echivalentul a 0,06% din PIB. Comparativ cu deficitul de peste 120 de miliarde de lei, această sumă este nesemnificativă. În schimb, efectele negative estimate sunt considerabile: blocaje în eliberarea documentelor, întârzieri în colectarea taxelor, pierderi de fonduri europene și tensiuni sociale, mai ales în pragul sezonului rece.
„Așa cum a procedat și în Educație, unde măsurile luate nu numai că nu au avut vreun impact semnificativ asupra deficitului dar au creat haos și tensiuni uriașe în sistem, premierul Bolojan vrea acum să bulverseze și administrația publică locală. Logica e aceeași: sacrificii mari pentru oameni și comunități, beneficii financiare minore pentru stat. În educație, creșterea normei didactice și tăierea posturilor auxiliare au generat economii contabile minime, de ordinul sutelor de milioane de lei – adică sub 0,4% din deficit – dar, pe termen scurt, au distrus organizarea școlilor și au scăzut calitatea actului educațional, iar pe termen mediu și lung vor crește rata abandonului școlar și vor adânci probleme uriașe cu care se confruntă România în plan educațional. În administrația locală, disponibilizarea a 13.000 de angajați înseamnă o economie netă de doar 1,15 miliarde lei/an – 0,06% din PIB –, nesemnificativă față de deficitul de peste 120 miliarde lei. În schimb, costurile sunt imense: blocaje la eliberarea documentelor, întârzieri la colectarea taxelor, pierderi de fonduri europene și tensiuni sociale accentuate în prag de iarnă”, a scris Mihai Fifor pe Facebook.
Fifor subliniază că România nu are o administrație publică supradimensionată, contrar percepției vehiculate în spațiul public. Datele statistice arată că doar 16–17% dintre angajați lucrează la stat, nivel identic cu media europeană de 16–18%, conform Eurostat. Mai mult, state dezvoltate precum Franța sau Germania înregistrează procente mai ridicate, iar țările nordice ajung chiar la 25–30% din totalul angajaților, potrivit OECD. Diferența este dată nu de număr, ci de modul de organizare, digitalizare și profesionalizare a administrației.
„Datele comparative arată limpede că România nu are o administrație „supradimensionată”, așa cum s-a indus opiniei publice, cu bună știință, ani la rând. Din cei aproximativ 8,6 milioane de angajați, doar 16–17% lucrează la stat – exact în linie cu media europeană, unde ponderea este de 16–18% (Eurostat). Mai mult, state dezvoltate precum Franța sau Germania au procente chiar mai mari, iar țările nordice, considerate modele de eficiență și calitate a serviciilor publice, ajung la 25–30% din totalul angajaților (OECD). Diferența nu o face numărul, ci modul în care administrația este organizată, digitalizată și profesionalizată. Întrebarea legitimă în această situație este: cui folosește această măsură, dacă economia este insignifiantă? Nu bugetului, nu cetățenilor, nu comunităților locale. Nu întâmplător, primari cu foarte mare experiență, atât în administrația locală cât și în cea centrală, precum Olguța Vasilescu sau Emil Boc au arătat în repetate rânduri că e o decizie pripită și greșită, fără baze solide, bazată pe cifre și situații inexacte”, a mai scris social-democratul.
Pachetul de măsuri promovat de Bolojan nu ar aduce beneficii nici bugetului, nici cetățenilor, nici comunităților locale
Liderul PSD Arad este de părere că pachetul de măsuri promovat de premierul Bolojan nu ar aduce beneficii nici bugetului, nici cetățenilor, nici comunităților locale. Această opinie este împărtășită și de primari cu experiență, precum Olguța Vasilescu sau Emil Boc, care au criticat public decizia, catalogând-o drept pripită și bazată pe date inexacte.
Deputatul arădean consideră că premierul ignoră semnalele venite din partea structurilor asociative ale administrației și din partea primarilor, preferând să impună disponibilizările ca măsură centrală a reformei administrative. Fifor susține că o astfel de strategie riscă să destabilizeze întreaga construcție administrativă.
Potrivit acestuia, adevărata reformă necesară este cea administrativ-teritorială, o schimbare profundă și amânată de ani de zile. În opinia sa, premierul ar trebui să își concentreze eforturile în această direcție, dacă dorește să fie asociat cu o reformă cu adevărat semnificativă.
„Și, cu toate acestea, premierul rămâne surd la orice analiză serioasă venită de la structurile asociative ale administrației sau de la primari cu experiență uriașă în gestionarea comunităților. În loc să asculte și să construiască soluții reale, preferă să-și satisfacă orgoliul nemăsurat, făcând din disponibilizări „cheia de boltă” a ideii sale de reformă. Doar că o cheie de boltă, dimensionată greșit, nu susține construcția, ci duce la prăbușirea ei. Oare nimeni nu i-a spus asta premierului? Sau pur și simplu nu a vrut să audă? Adevărata reformă, una extrem de necesară, urgentă și mereu amânată, este însă reforma administrativ-teritorială. Acolo ar trebui să se concentreze premierul, dacă vrea cu adevărat să intre în istorie pe un cal alb – lucru care pare să îi definească existența în acest moment, nu pe măsuri cu rezultate insignifiante și cu costuri sociale și administrative uriașe”, a subliniat acesta.
Liderul PSD afirmă că măsurile de austeritate trebuie să înceteze
Liderul PSD Arad mai afirmă că măsurile de austeritate trebuie să înceteze, iar soluția reală constă în reducerea evaziunii fiscale și stimularea economiei prin investiții și prin creșterea productivității. Acesta menționează că programul prezentat de președintele Sorin Grindeanu oferă o astfel de alternativă, axată pe creșterea economiei și pe creșterea veniturilor bugetare printr-o colectare mai eficientă.
În opinia sa, premierul însuși a recunoscut eșecul, admis public prin faptul că pachetul său de măsuri de austeritate nu va duce la atingerea țintei de reducere a deficitului bugetar. Majorarea TVA și creșterea altor taxe ar conduce doar la o inflație mai mare și la contractarea economiei.
„ Una peste alta, un lucru e cert: măsurile de austeritate trebuie să înceteze. Soluția nu stă în concedieri colective și în împovărarea populației, ci în REDUCEREA EVAZIUNII FISCALE și în stimularea economiei, printr-un program care să pună accent pe investiții și pe creșterea productivității. Program prezentat deja public de președintele Sorin Grindeanu. Creștem economia, reducem jaful, colectăm și atunci cresc și veniturile la buget. De altfel, premierul a admis public eșecul: ținta de reducere a deficitului bugetar nu va fi atinsă cu pachetul său de măsuri de austeritate. Majorarea TVA și a altor taxe nu fac decât să crească inflația și să contracte economia. Alternativa propusă de noi este un sistem fiscal echilibrat, capabil să rezolve problema bugetară fără a genera inflație și să susțină puterea de cumpărare a salariaților cu venituri mici”, a conchis Fifor.
Postarea poate fi vizualizată aici.
