Călin Popescu-Tăriceanu a rememorat deciziile luate în primele luni de mandat ca prim-ministru, la sfârșitul anului 2004, când a introdus cota unică și a redus TVA-ul, două măsuri fiscale care au reprezentat reduceri de impozite.
Călin Popescu-Tăriceanu critică politica actuală de majorare a taxelor
Fostul premier a relatat că, la acel moment, reprezentanții Fondului Monetar Internațional i-au reproșat faptul că nu a consultat instituția înainte de implementare. Motivul pentru care nu a făcut acest lucru a fost că răspunsul ar fi durat aproximativ nouă luni și, cel mai probabil, ar fi fost negativ.
FMI i-a propus semnarea unui acord de precauție, existând câteva puncte asupra cărora s-a ajuns la înțelegere, dar și altele care nu au fost acceptate, ceea ce a dus la plecarea delegației nemulțumite.
„Au fost două măsuri de reducere a impozitelor. Nu i-am consultat, pentru că știam că răspunsul ar fi durat nouă luni și, cel mai important, ar fi fost negativ. Mi-au cerut să semnăm un acord de precauție. Au fost câteva puncte pe care ne-am înțeles, altele nu le-am acceptat și au plecat nemulțumiți”, a relatat Tăriceanu în emisiunea „Marius Tucă Show”.
Majorarea TVA duce inevitabil la frânarea economiei
Potrivit fostului premier, la un an după acele discuții, delegația FMI a revenit și a recunoscut că măsurile de reducere a taxelor au avut rezultate neașteptat de bune, ducând la o creștere excepțională a încasărilor la bugetul de stat.
Analizând situația actuală, Tăriceanu subliniază că majorarea TVA duce inevitabil la frânarea economiei. El consideră că efectul de contracție riscă să anuleze avantajele estimate ale creșterii veniturilor la buget. În opinia sa, populația și mediul de afaceri vor începe să își reducă cheltuielile, să evite investițiile și să caute modalități prin care să ocolească plata taxelor.
„Vedeți că sunt o serie de măsuri care sunt foarte controversate. Majorarea TVA-ului, de pildă, duce la frânarea economiei. S-ar putea ca efectul de contracție să anihileze în bună măsură efectele pozitive scontate de a colecta bani mai mulți. Oamenii vor începe să își facă diferite calcule, vor cheltui mai puțin, nu vor mai investi și vor încerca să evite plata taxelor”, a avertizat fostul premier.
Măsurile de austeritate anunțate de Ilie Bolojan au fost lovite de mai multe critici
Amintim că măsurile de austeritate anunțate de Ilie Bolojan au fost lovite de mai multe critici. De exemplu, deputatul Mihai Fifor a publicat recent un mesaj prin care contestă dur pachetul de măsuri. El compară modul în care au fost gestionate schimbările din Educație cu planurile actuale ce vizează administrația publică locală.
Social-democratul a subliniat că logica este aceeași. Este vorba despre sacrificii mari pentru cetățeni și comunități, în schimbul unor beneficii financiare reduse pentru stat. În domeniul educației, creșterea normei didactice și eliminarea posturilor auxiliare au generat economii minore, estimate la câteva sute de milioane de lei, reprezentând sub 0,4% din deficit. Totuși, consecințele acestor decizii sunt majore. Potrivit explicațiilor oferite de Fifor, acestea rezultă în dezorganizarea școlilor, scăderea calității actului educațional, precum și riscul accentuării abandonului școlar pe termen mediu și lung.
Deputatul a criticat aspru și reformele din administrația publică. Potrivit explicațiilor oferite de el, disponibilizarea a 13.000 de angajați ar urma să aducă o economie netă de 1,15 miliarde de lei pe an, echivalentul a 0,06% din PIB. Totuși, această sumă este nesemnificativă comparativ cu deficitul de peste 120 de miliarde de lei. Mai mult, efectele negative estimate sunt considerabile. Este vorba despre blocaje în eliberarea documentelor, întârzieri în colectarea taxelor, pierderi de fonduri europene și tensiuni sociale, mai ales în pragul sezonului rece.
