Romanii cu bani invata sa cumpere in stil european

Tendinta ultimilor ani este accentuarea prapastiei dintre cei bogati si cei saraci si spulberarea visului guvernantilor de crestere a clasei mijlocii. Zecimea bogata din populatia Romaniei a cheltuit anul trecut cat jumatate din restul populatiei. Incet, incet, atat cei bogati, cat si cei saraci, isi schimba locul preferat unde-si fac cumparaturile: in ultimii trei ani, supermarketurile au crescut constant, de la doar 2% din totalul pietei cat aveau in 1999, la 6% in 2001. In Bucuresti, aceasta

Tendinta ultimilor ani este accentuarea prapastiei dintre cei bogati si cei saraci si spulberarea visului guvernantilor de crestere a clasei mijlocii. Zecimea bogata din populatia Romaniei a cheltuit anul trecut cat jumatate din restul populatiei.
Incet, incet, atat cei bogati, cat si cei saraci, isi schimba locul preferat unde-si fac cumparaturile: in ultimii trei ani, supermarketurile au crescut constant, de la doar 2% din totalul pietei cat aveau in 1999, la 6% in 2001. In Bucuresti, aceasta tendinta este si mai evidenta, tinand cont ca aici cresterea a fost si mai accelerata, mai mult decat dubla fata de media pe tara: 14% din cheltuieli s-au facut in supermarketuri. Aceasta poate si pentru ca in Capitala reteaua de magazine de acest tip este mai dezvoltata, dar si nivelul veniturilor mai mare. In schimb, pierd teren magazinele generale, tarabele si chioscurile. Raman, insa, pe pozitie buticurile, acele magazine mici de la parterul blocurilor sau de la colt de strada, unde gasesti de toate. Acestea ocupa un excelent 44% din totalul cheltuielilor romanilor si un confortabil 35% in Bucuresti.
„In principiu, puterea de cumparare este extrem de scazuta. Piata, acolo unde creste, o face pe baza produselor facute in casa sau a produselor foarte ieftine. De exemplu, napolitanele sunt vandute aproape 70% varsate si numai 30% prin branduri si ambalate. La fel si la cafea – cel mai bine se vinde cafeaua varsata”, afirma Andi Dumitrescu, director GfK.
Cei mai risipitori sunt bucurestenii si banatenii, care cheltuiesc mai mult decat castiga, iar cei mai zgarciti sunt oltenii si moldovenii, care mai si economisesc pentru zile negre. Nu este de mirare ca majoritatea lanturilor internationale de magazine au asaltat zona Capitalei si Banatul, care, trebuie sa recunoastem, sunt si cele mai bogate regiuni.
In week-end parcarile marilor magazine, precum Carrefour, Metro, Selgros Cash&Carry sau Billa sunt pline de masini, iar vanzarile lor totale ating cifre impresionate, de zeci de milioane de dolari. Acest lucru se explica prin numarul inca mic fata de potentialul pietei si prin dezvoltarea apetitului romanilor de a-si face cumparaturile intr-un mediu occidental: incaperi cu aer conditionat, cu servire ireprosabila, cu servicii conexe si restaurante fast food in apropiere. In plus, acestea ofera un numar mare de produse din aceeasi gama, care-i dau clientului posibilitatea de a alege direct din raft ceea ce-si doreste.
„Romanul nu este inca deprins cu cumparaturile de anvergura, cum vedem in filme familia americana care isi incarca portbagajul masinii cu provizii pentru toata luna. Cumpara putin si des, si mai mult produse alimentare, segment de marfuri cel mai bine vandut in toate supermagazinele. La XXL Mega Discount, clientii sunt cunoscuti in functie de intervalele orare in care vin la cumparaturi. Dimineata vin pensionarii (care cumpara mai putin), la pranz casnicele, iar seara vin familiile care se intorc de la serviciu (perioada care se simte si la incasari).
In caliatate de client, romanul este suspicios. Spre deosebire de clientul german, care nu cumpara un produs daca are ambalajul desfacut, romanul nu cumpara o marfa pana nu-i desface cutia sa vada ce are inauntru”, sustine Rainer Exel, directorul companiei Rewe, surprins de particularitatile clientilor romani.