Problema a fost semnalată de liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Simion Hăncescu, în a doua zi de pichetări organizate în fața sediului Ministerului Educației și Cercetării.
Pe lângă lipsa voucherelor, sindicatele reclamă și faptul că statul nu a plătit nici până în prezent sentințele judecătorești prin care profesorii trebuiau să primească anumite drepturi salariale.
Ministerul Educației a transmis nu există fonduri suficiente pentru plata voucherelor de vacanță
Nemulțumirile din sistemul de învățământ s-au acumulat în contextul în care Ministerul Educației a transmis, încă din luna iunie, că nu există fonduri suficiente pentru plata voucherelor de vacanță. Informația a fost comunicată liderilor sindicali în cadrul unei întâlniri oficiale cu ministrul Educației, Daniel David.
Lipsa bugetului pentru aceste beneficii vine într-un moment de presiune majoră, când angajații din educație așteptau un minim sprijin financiar în timpul concediilor legale.
Mai mult, problemele nu se limitează doar la vouchere. Potrivit liderilor sindicali din învățământul universitar și preuniversitar, nici plățile aferente deciziilor judecătorești favorabile cadrelor didactice nu au fost onorate de stat. Aceasta adaugă un strat suplimentar de frustrare în rândul profesorilor, care se simt discriminați față de restul angajaților din sectorul public.
Criticile cele mai dure au fost îndreptate către modul în care a fost gestionat bugetul educației
Liderul Federației Alma Mater, Anton Hadăr, a atras atenția asupra faptului că, deși ministrul Daniel David a anunțat la începutul anului că bugetul Educației a crescut, în realitate sumele alocate s-au dovedit insuficiente.
Din toamnă, se preconizează că nu vor exista fonduri suficiente nici măcar pentru plata salariilor și a burselor studențești. Sindicaliștii acuză inconsecvența discursului oficial și lipsa unei strategii coerente de finanțare a sistemului, conform Edupedu.
„Nu credeam că domnul ministru se plânge de un buget pe care el l-a făcut. A fost nechibzuit. N-a fost suficient. Când a început primul mandat, a spus că a crescut bugetul, probabil în comparație cu anul trecut, dar foarte puțin.
Data viitoare când se face bugetul și ne mai amețesc așa și ne arată cifre, mai bagă și fonduri europene ipotetice pe care între timp s-a dovedit că nu am fost în stare să le absorbim…”, a declarat Anton Hadăr.
Nemulțumirea din rândul sindicaliștilor este amplificată de percepția că Ministerul Educației nu și-a asumat responsabilitatea pentru planificarea bugetară deficitară. Aceștia atrag atenția că ministrul se afla în funcție și în decembrie 2023, atunci când a fost elaborat bugetul pentru anul în curs, și că nu poate invoca surprize sau lipsa de informații.
Ei consideră că bugetul a fost prost construit, iar modul în care au fost planificate resursele financiare denotă lipsă de profesionalism și viziune.
Un alt semnal de alarmă a fost tras de reprezentanții FSLI
Un alt semnal de alarmă a fost tras de reprezentanții FSLI, care susțin că este necesară o verificare urgentă a compartimentului financiar al Ministerului Educației. Aceștia solicită transparență totală privind alocarea și utilizarea fondurilor publice, suspectând că sumele destinate sistemului nu au fost gestionate eficient sau au fost redirecționate în alte scopuri.
„O obrăznicie! Când au făcut bugetul pe 2025, când au cerut bugetul, nu știau că au de plătit salarii? Unde s-au dus banii? Știam că învățământul este subfinanțat, dar în halul ăsta…
Eu cred că de urgență se impune un control la compartimentul financiar al MEC să vedem unde se duc banii din educație”, a spus Cornelia Popa Stavri (FSLI).
Pe fondul acestor acuzații, profesorii se pregătesc de o perioadă tensionată, cu riscul declanșării unor noi proteste în toamnă, dacă autoritățile nu vor lua măsuri concrete pentru rezolvarea crizei. Începerea noului an școlar se prefigurează a fi marcată de instabilitate și lipsă de încredere în angajamentele guvernamentale privind finanțarea educației.
În același timp, se menționează că din 2026, voucherele de vacanță vor fi acordate doar angajaților cu venituri nete de maximum 6.000 de lei, ceea ce ar putea exclude și mai multe categorii profesionale de la acest beneficiu.
