Legislativul restricționează angajarea agresorilor sexuali în domenii cu persoane vulnerabile

Un proiect de lege care interzice persoanelor condamnate pentru infracțiuni sexuale sau de exploatare a unor persoane să se angajeze în unități precum școli, spitale, centre de îngrijire sau centre de educație fizică și sport a fost adoptat de Camera Deputaților, aceasta fiind forul decizional.

Inițiat de senatorul USR Ștefan Pălărie, proiectul merge acum la promulgare, conform informațiilor oficiale. La momentul depunerii, Ministerul Afacerilor Interne a precizat că în Registrul național al agresorilor sexuali erau înscrise peste 65.000 de persoane.

Senatorul a explicat că legea oferă acum o protecție suplimentară pentru minori și alte persoane vulnerabile. El a precizat că legislația clarifică interdicția pentru angajarea agresorilor sexuali în instituțiile menționate și că Registrul va include, de asemenea, informații despre locul de muncă al acestora, aspect care până acum lipsea.

„De azi, există un pic mai multă protecţie pentru minori şi persoanele vulnerabile faţă de agresorii sexuali condamnaţi.

Legea menţionează acum foarte clar că aceştia, dacă sunt înscrişi în Registrul persoanelor condamnate pentru astfel de fapte, nu se mai pot angaja în şcoli, spitale sau centre de îngrijire.

De asemenea, Registrul va conţine acum şi informaţii privind locul lor de muncă al agresorului, o informaţie care până acum lipsea”, a declarat Ștefan Pălărie.

Obligativități și limite pentru persoanele înscrise în Registru

Potrivit textului adoptat, persoanele înscrise în Registrul național automatizat nu vor putea încheia contracte de muncă sau de voluntariat cu entități publice sau private care activează în educație, sănătate, protecție socială, sport sau orice domeniu care presupune contact direct cu copii, persoane vârstnice, persoane cu dizabilități sau alte categorii vulnerabile, inclusiv în situații care implică examinări fizice sau evaluări psihologice.

Senatorul USR a mai subliniat că persoanele din Registru vor avea obligația de a informa Poliția cu privire la contractele de muncă sau de voluntariat încheiate, fie cu persoane fizice, fie cu entități juridice.

Totodată, Ștefan Pălărie a remarcat că ar fi fost util ca proiectul să prevadă verificări și pentru agresorii deja angajați, astfel încât contractele acestora să fie încetate în instituțiile menționate, și a afirmat că își dorește elaborarea unui proiect complementar pentru a închide complet această zonă de risc, oferind siguranță maximă.

„Era bine dacă în Comisii şi la plen nu ar fi fost eliminată din proiect partea în care Poliţia se implica în a face verificări şi cu privire la agresorii angajaţi deja, astfel încât să se asigure că încetează contractul de muncă al celor care activează în şcoli, spitale, centre de îngrijiri etc.

Îmi doresc să revenim cu un proiect de lege care să închidă tot acest cerc, pentru siguranţă completă în faţa acestor personaje cu risc mare de recidivă”, a adăugat senatorul.

Legea pentru înființarea Registrului agresorilor sexuali a fost adoptată inițial în 2019, printre inițiatori numărându-se mai mulți parlamentari USR, precum Cristian Ghica, Silviu Dehelean și George Edward Dircă, iar actuala modificare întărește cadrul legal de protecție a persoanelor vulnerabile și completează informațiile disponibile în Registru.

Întreaga legislație urmărește prevenirea accesului agresorilor sexuali la medii unde pot reprezenta un pericol direct și creșterea responsabilității instituțiilor și a agresorilor înscriși în Registru.