Românii au cea mai scurtă viață profesională din Uniunea Europeană
România se află în fruntea unui clasament puțin onorant în Uniunea Europeană: durata medie a vieții profesionale este cea mai scurtă dintre toate statele membre. În 2024, un român activează, în medie, doar 32,7 ani pe piața muncii, cifră în scădere față de perioada precedentă și singura în UE care a înregistrat o diminuare în ultimul deceniu.
Comparativ, țările nordice și cele de vest oferă o viață profesională mult mai lungă. Țările de Jos conduc topul, cu 43,8 ani, urmate de Suedia, Danemarca, Estonia și Irlanda, unde cetățenii lucrează în medie peste 40 de ani. România se apropie astfel de state ca Italia, Croația, Grecia sau Bulgaria, unde indicatorii sunt, de asemenea, mai scurți.
Un factor esențial care explică această situație este retragerea timpurie a femeilor din câmpul muncii. În România, femeile activează, în medie, doar 29,2 ani, în timp ce bărbații ating aproape 36 de ani de activitate profesională. Diferența de 6,7 ani între sexe este una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană și depășește semnificativ media UE, care se situează la 4,2 ani.

Vârsta de pensionare în România
Pensia pentru limită de vârstă se acordă persoanelor care ating simultan vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010. În prezent, vârsta standard este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei, în timp ce stagiul minim de cotizare este de 15 ani pentru ambele sexe. Pentru o pensie completă, este necesar un stagiu de cotizare de 35 de ani.
Vârstele și stagiile de cotizare au fost majorate treptat de-a lungul anilor. De exemplu, pentru femei, vârsta standard a crescut de la 59 de ani (în 2011) la 63 de ani (în 2030), iar stagiul complet de cotizare de la 28 la 35 de ani. În cazul bărbaților, vârsta standard a ajuns la 65 de ani, iar stagiul complet la 35 de ani.
Există însă și excepții importante care permit reducerea vârstei de pensionare. Persoanele care au lucrat în condiții deosebite sau speciale, în grupele I și II de muncă, pot beneficia de reducerea vârstei standard în funcție de numărul de ani lucrați în aceste condiții. Reduceri semnificative se aplică și celor care au desfășurat activități în minerit, artă, cercetare sau în zone cu expunere la radiații. De asemenea, persoanele cu handicap preexistent pot vedea stagiul de cotizare și vârsta de pensionare reduse proporțional cu gradul de handicap.
Pentru anumite categorii, reducerea vârstei standard poate fi de până la 13 ani, dar vârstele minime de pensionare nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei și 52 de ani pentru bărbați, cu excepția unor cadre militare sau profesii speciale, pentru care limitele sunt de 45 de ani.
Documentele necesare pentru pensia pentru limita de vârstă
Înscrierea la pensie presupune depunerea unei cereri tip, împreună cu documentele care atestă stagiul de cotizare, condițiile de muncă, sporurile permanente și actele de stare civilă. Dosarul se depune la Casa de Pensii corespunzătoare domiciliului solicitantului sau la casa de pensii sectorială pentru personalul din domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale. Cererea poate fi retrasă până la emiterea deciziei de pensionare.
Dovedirea stagiilor de cotizare și a perioadelor lucrate în condiții speciale sau deosebite se face prin carnetul de muncă și adeverințe eliberate de angajatori sau de instituțiile care au preluat arhivele acestora. Adeverințele pentru grupe de muncă și sporurile permanente trebuie să conțină toate informațiile relevante, precum perioada activității, funcția sau meseria, procentul sau suma sporului și temeiul legal al acordării.