Chiar dacă s-a vorbit, încă din 2009, de necesitatea modernizării celor două fregate – Regele Ferdinand și Regina Maria -, de obligativitatea ca România să își îmbogățească marina militară cu patru vânătoare de mine și patru corvete, Ministerul Apărării a sistat toate investițiile în aceste lucrări convenite cu NATO, din cauza lipsei finanțărilor.
Motivația prezentată investitorilor de pe plan intern și internațional este declanșarea crizei financiare și incertitudinea ieșirii din aceasta. Mai mult, angajamentele României față de NATO prevăd alocarea unui buget de 2,38% din PIB pentru Ministerul  Apărării Naționale (MApN). Criza financiară a făcut însă imposibilă respectarea acestor angajamente, fapt recunoscut și de președintele României, Traian Băsescu.

Înainte de începerea summitului NATO de la Lisabona, din noiembrie 2010, Traian Băsescu a declarat că România nu își respectă angajamentele financiare față de NATO pentru înzestrarea armatei și că țara noastră nu își va mai putea proteja spațiul aerian, începând din 2013, din cauza că nu a avut posibilitatea să își modernizeze flota aeriană.

Bugetul alocat MApN în 2011 este de 4,75 miliarde de lei, cu aproape 30% mai mic decât cel din 2010. Anul trecut, ministerul a beneficiat de un buget de circa șapte miliarde de lei, reprezentând aproximativ 1,3% din PIB, față de cel puțin 2,38 de procente convenite cu NATO și catalogate la vremea respectivă de fostul ministru al finanțelor, Sebastian Vlădescu, drept „o iluzie“.

După avioane, rămânem fără fregate

În condițiile în care în 2011 am putea avea un PIB de 138 de miliarde de euro,  pe baza estimării Comisiei pentru Prognoză privind creșterea PIB cu 1,5% în 2011 față de 2010, putem trage concluzia că MApN beneficiază de un buget de 1,56% din PIB, adică puțin peste jumătate din angajamentul asumat față de NATO.  Trebuie precizat că valoarea bugetului MApN în 2011 nu acoperă nici contravaloarea contractelor convenite cu NATO pentru modernizarea marinei militare. 

Potrivit unor surse din mediul de afaceri din industria militară, în mapa de investiții agreată de România cu NATO se prevede clar modernizarea celor două fregate militare – Regele Ferdinand și Regina Maria -, construcția a patru corvete de luptă și a patru vânătoare de mine.
Evaluările făcute de specialiștii agreați de MApN au stabilit, la nivelul lui 2009, că finanțarea necesară acestor vânătoare de mine ar fi de circa 400 de milioane de euro. În cadrul acelorași evaluări, s-a stabilit că pentru construcția corvetelor ar fi necesare 800 de milioane de euro și încă 300 de milioane de euro pentru modernizarea celor două nave de război propriu-zise.

Negocieri și licitații suspendate de un an

Au fost făcuți primii pași pentru îndeplinirea acestor obiective în anii precedenți. S-au început negocieri pentru modernizarea flotei militare, s-au făcut primii pașii pentru organizarea licitațiilor internaționale, dar, de la finele anului trecut, orice activitate în acest sens a fost suspendată. Motivul?Criza financiară și lipsa unui buget mai generos pentru MApN. Din fericire pentru România, nerespectarea angajamentelor NATO nu atrage după sine nicio penalizare. NATO doreşte ca toate statele să atingă obiectivele asumate în ceea ce priveşte bugetul, dar puține state reușesc să le respecte, în special pe cele legate de buget.

MApN departe de NATO

– 1,13 miliarde de euro este bugetul prevăzut pentru 2013 pentru nevoile Ministerului Apărării;

– 400 milioane de euro ar costa cele patru vânătoare de mine (vaporașe care merg înaintea flotei și dezamorsează minele plasate de inamic);

– 800 milioane de euro ar costa cele patru corvete (vapoare care au nevoie de o arie de desfășurare mai mică decât fregatele);

– 300 milioane de euro sunt necesare pentru modernizarea fregatelor.

2,38% MApN convenit în angajamentele financiare încheiate în momentul aderării la NATO.