Acum un an zburam la Bucureşti ca să explorez posibilitatea de a investi pe piaţa locală sau chiar de a reveni permanent în ţară. Prietenii mei, ca şi ziarele de afaceri, se înghesuiau să susţină că bursa şi imobiliarele vor continua să crească. După câteva întålniri, am ajuns la concluzia că argumentele lor nu erau solide şi am părăsit România cu gândul de a mai aştepta cåţiva ani înainte de a investi sau de a mă muta aici.

Decizia de a investi trebuie să fie mereu una pragmatică, influenţată de alternativele disponibile în raport cu doi factori: riscul investiţiei şi rentabilitatea ei. Riscul unei investiţii este mai mare în Romånia decåt într-o ţară dezvoltată, iar rentabilitatea depinde de parametri precum nivelul dobånzilor, intensitatea competiţiei ori calitatea managerilor. Iar la noi, cam toate sunt imprevizibile. Să nu fiu înţeles greşit! Sunt convins că produsul naţional brut („PNB“) al Romåniei va fi peste 20 de ani de cåteva ori mai mare decåt e astăzi, dar creşterea va fi una cu urcuşuri şi coboråşuri. Prin comparaţie, PNB-ul Statelor Unite în 2028 va fi cel mult dublu faţă de cel de azi, însă cu o creştere mult mai lină.

Toţi experţii economici care monitorizează Romånia sunt de acord că actuala creştere economică nu va mai dura prea mult. Cum vezi cu ochiul liber acest lucru? Urmăreşte bursa de la Bucureşti! Întrebarea mai grea este cånd va avea loc prima scădere economică. Răspunsul scurt: în curånd! De ce? Creşterea din ultimii ani a fost alimentată de trei factori-cheie care au intrat recent pe o pantă descendentă: investiţiile străine, invazia creditelor şi banii trimişi de romånii plecaţi. Scăderea economică din 2009 va forţa Banca Naţională să micşoreze dobånda de referinţă, ducånd la devalorizarea leului şi, implicit, la scăderea importurilor. Comerţul şi construcţiile vor fi cele mai afectate. La urma urmei, vei prefera să plăteşti ratele la bancă decåt să îţi iei ultimul model de laptop. Cu puţin noroc, vom asista la o creştere a exporturilor, dar nu suficient de rapidă încåt să stopeze contracţia economică. Pentru frånarea unei căderi economice există soluţii, cum ar fi implementarea masivă a programelor UE sau demararea unor proiecte guvernamentale de dezvoltare a infrastructurii. Construcţia de diguri, autostrăzi sau căi ferate poate susţine economia pånă ce exporturile vorcreşte suficient şi activităţile economice vor deveni mai eficiente. Însă ambele soluţii necesită seriozitatea clasei politice. Se poate, dar nu va fi uşor. Un astfel de eveniment va însemna că riscul unei investiţii în Romånia a scăzut vizibil şi a venit, deci, momentul să mă întorc în ţara pe care o iubesc atåt de mult.

Tony Avramescu Romani este bancher de investiţii, Freeman & Co., New York