Ceea ce confera pietei romanesti perspective dintre cele mai promitatoare este conjunctura economica favorabila care se intrevede pentru urmatorii zece ani, creand premisele pentru cresterea cererii. Transporturile rutiere si feroviare fac obiectul unui amplu plan al ministerului de resort de reabilitare si extindere a infrastructurilor, care urmeaza sa fie implementat in urmatorii 5-10 ani, cu sprijinul larg al Bancii Mondiale, BERD si al altor organisme europene. Planul cuprinde o finantare agregata de 4,3 miliarde de dolari pentru reabilitarea a 5.600 de kilometri de drumuri nationale la standarde europene si modernizarea a 1.550 kilometri de sosele nationale, precum si un segment de 5,5 miliarde dolari pentru reluarea constructiei de autostrazi. La toate acestea se adauga finantarile UE pentru reabilitarea soselelor care vor fi incluse in viitoarele coridoare paneuropene.
Constructiile de locuinte cunosc o criza prelungita, cauzata de ritmului lent al afacerilor in acest sector si accesului redus al populatiei la resurse financiare. Cererea solvabila pana in 2020, evaluata in raport cu gradul de invechire a fondului locativ si cu cresterea populatiei, se cifreaza la un milion de noi case. Piata interna este intr-un stadiu incipient, dar se va dezvolta in special in zonele urbane, cu sprijinul Guvernului si al sistemului de credit ipotecar. Modelul occidental de locuinta, cu un raport optim intre costuri si confort, se adreseaza segmentului de mijloc al populatiei si este privit favorabil de administratiile locale.
Sectorul energetic national al Romaniei este cel mai important din sud-estul Europei, cu o putere nominala de 22,2 GW. Totusi, 60% din capacitati au o vechime mai mare de 20 de ani, astfel ca pana in 2010 instalatii cu o putere totala de 8 GW vor fi inlocuite sau renovate. Totalul investitiilor planificate de Guvernul Romaniei in urmatorul deceniu, pentru cresterea productiei de energie la nivelul cererii prognozate si pentru reabilitarea retelelor de transport si distributie, se cifreaza la 12-15 miliarde de dolari. Intre proiectele cele mai importante se numara finalizarea celei de-a doua unitati a centralei nucleare de la Cernavoda (350 milioane de dolari), incheierea lucrarilor la 21 de baraje pentru hidrocentrale, precum si reabilitarea a numeroase termocentrale. Ca urmare, se va crea o piata importanta atat pentru constructia si operarea de instalatii energetice, cat si pentru proiectarea, montarea, administrarea si intretinerea acestora.
Industria de petrol si gaze ofera si ea un portofoliu potential de proiecte de modernizare. Vizate sunt indeosebi rafinariile si complexurilor petrochimice, pentru care sunt planificate investitii care sa le aduca la standardele UE. Ele opereaza acum la 50% din capacitate sau chiar mai putin, dar exista oportunitati de extindere a productiei. Pe de o parte, rezervele interne de gaze naturale insuficient explorate si subevaluate. Pe de alta parte, plasata pe coridorul de tranzit al petrolului si gazelor furnizate Europei de Rusia si de tarile caspice, Romania isi va intari pozitia prin constructia unor noi conducte, cum este proiectata linie Constanta-Triest, o alternativa viabila la transportul prin Bosfor si care va pune in valoare rafinariile romanesti.
Tehnologia informatiei si comunicatiilor este domeniul in care Romania se plaseaza pe pozitia a opta intr-o ierarhie a pietelor est-europene de gen, cu cheltuieli de 460 de milioane de dolari si o crestere medie anuala de 10%. Sectorul IT este unul dintre cele mai dinamice din economia Romaniei si are o pozitie prioritara in politicile Guvernului. Acesta este, de altfel, cel mai important consumator, prin proiectele de informatizare a sistemului fiscal, a celui de asigurari de sanatate, a administratiei publice, a scolilor si pentru dezvoltarea comertului electronic. Companiile autohtone acopera 60% din necesarul intern de software, 2.000 dintre ele facand export de servicii in UE si in SUA; cele mai dezvoltate sunt segmentele de nisa, precum aplicatiile pentru telecomunicatii si cele pentru securitate industriala. Penetrarea Internetului este redusa, dar intr-o crestere extrem de rapida, de circa 50% pe an, gratie raspandirii largi a limbii engleze si a abilitatii de operare a computerului, liberalizarii telecomunicatiilor (care stimuleaza comunicarea Voice over Internet Protocol) si inexistentei taxelor vamale pentru produsele si serviciile IT; in sens invers actioneaza gradul redus de inzestrare cu PC-uri (ceva mai mult de un milion) si cu carduri de plata (circa trei milioane), imaturitatea banking-ului electronic si prin Internet, mentinerea unei TVA de 19%, rata inca foarte inalta a pirateriei (77%) si frecventa relativ mare a fraudelor electronice. Ca urmare, doar 2% din romani au facut vreodata tranzactii electronice. ISP sunt oferite de circa 200 de firme, majoritatea redistribuind serviciile furnizate de zece mari companii.
In privinta telecomunicatiilor, Romania este a doua piata ca marime din regiune si ofera un potential semnificativ de crestere pe termen mediu-lung in domeniile telefoniei fixe, mobile si al Internetului, o data cu liberalizarea pietei, care este reglementata acum conform cerintelor UE. Din cei 670 de furnizori de servicii care au fost autorizati, este de asteptat ca piata sa retina cel mult zece mari actori. Telefonia mobila, cu peste cinci milioane de abonati, a atins o rata de penetrare de 22%, depasind-o pe cea fixa. Romania a fost prima tara care a introdus tehnologia CDMA 2000, iar tendinta actuala este de dezvoltare a comunicatiilor in spectrul 3G.
In concluzie, piata romaneasca de tehnologia informatiilor si comunicatiilor implica un risc relativ ridicat, caruia insa ii este asociat un potential mare de profit. Ea este avantajoasa pentru companiile care pot controla sectoare mari din piata, cele care pot exploata nisele din sectorul comunicatiilor si cele care opereaza in comunicatiile de date. Desi piata a crescut constant, inclusiv in anii de recesiune, ea ramane imprevizibila, pana la o reglementare adecvata, care este de asteptat sa fie implementata in urmatorii doi ani.

Hotaratoare ramane capacitatea guvernului romaniei de a oferi un mediu de afaceri atractiv

,,Nu guvernul american hotaraste care companii vor investi in Romania, acesta este un lucru pe care il vor decide companiile insesi, in functie de cat de primitor si de stimulativ este mediul de afaceri, de evaluarile si procuparea lor privind legislatia, nivelul coruptiei, birocratia, regimul vamal. Ceea ce poate face Guvernul Romaniei este sa asigure un cadru legislativ care sa nu se schimbe atat de des, sa asigure drepturile de proprietate, sa gaseasca o solutie pentru diferentele dintre taxele vamale aplicate SUA fata de tarile UE.,,

Kenneth Juster, subsecretar la Departamentul pentru Comert al SUA