România, tot mai căutată ca destinaţie wellness. Străinii merg la masaj

Conform Global Wellness Institute, industria stării de bine valorează momentan 3,4 trilioane de dolari. În segmentul wellness sunt incluse zece alte pieţe: beauty & anti-aging, nutriţie/slăbire, fitness, turism wellness, prevenţie/medicină personalizată, medicină alternativă/complementară, imobiliare wellness, SPA, piaţa balneară şi conceptul de corporate wellness. 

Ea spune că în acest moment peste 80% dintre turiştii străini care vin la Spa în România sunt turişti business şi majoritatea optează pentru masaje.

"Totalul pietei spa din România în 2017 a fost de 24,4 milioane euro, în creştere cu 16,2%, dintre care 8,8 milioane euro provin din terapii Spa de relaxare, exclusiv de relaxare - nu sunt incluse aici terapiile pentru slabire -  masaje anticelulitice sau alte terapii de slăbire). Creşterea cifrei de afaceri din terapii Spa este de 5, 26 % faţă de 2016.

Diferenţa de 15,6 milioane euro provine din accesele la zonele de facilităţi Spa (piscine, saune, duşuri, dar nu include aqua-parcuri)", a declarat pentru Capital reprezentantul agenţiei de turism.

Ioana Marian afirmă că, începând din anul 2012, de când centralizează cifrele din România, în fiecare an piaţa Spa creşte.

"Sunt creşteri între 5 şi 12%. Este o creştere naturală, datorată faptului că din ce în ce mai mulţi oameni conştientizează beneficiile investiţiei de timp şi bani într-o experienţă Spa", subliniază ea.

Clienţii Spa sunt mai mult femei, precizează Ioana Marian.

"În România sunt mai mult femei. În ţările în care există o cultură a relaxării la Spa, procentul este de 50% – 50% (Statele Unite, Germania, Franţa, Austria, Italia etc). Vârsta medie este de 32 de ani, pentru terapiile de relaxare. Pentru accesele la zonele Spa nu avem cum să determinăm vârsta medie a clienţilor", punctează Ioana Marian.

Ea spune că principala provocare este lipsa unei legislaţii pentru piaţa Spa din România.  

"Pornind de la definiţiile termenelor (centre Spa – pentru fiecare tip de centru Spa), terapie Spa, tratament Spa etc.), standardele minime necesare pentru spaţii astfel încât acea locaţie să poate fi numită centru Spa, precum şi lipsa nomenclatoarelor de meserii  - din care rezultă lipsa unor şcoli de spa pentru trainingul personalului – terapeuţi Spa, recepţioneri Spa, manageri etc. Şcoli/academii de Spa nu au cum să intre în piaţă până nu reuşim să obţinem nomenclatoare de meserii, astfel încât să poată emite diplome pe care să scrie că a absolvit un curs de Spa manager etc. În acest moment, pregătirea personalului presupune cheltuieli foarte mari, neavând local (în ţară) nicio soluţie", subliniază ea.

O altă provocare este şi faptul că românii nu au o cultură în ceea ce priveşte prevenţia şi nu investesc în ea.