România, printre țările UE cu cea mai ridicată rată de deprivare materială
Adaugă-ne ca sursă preferată
Urmărește pe Google News
România se numără printre țările cu cea mai ridicată rată de deprivare materială severă din UE. Potrivit datelor publicate de Eurostat, 5,6% din populaţia UE, suferea anul trecut din cauza deprivării materiale severe, cea mai ridicată rată fiind în Bulgaria (19,9%), Grecia (15,9%) şi România (12,6%).
Se pare că în toate cele trei ţări rata de deprivare materială a scăzut în 2019 comparativ cu 2018.
În contrast, rate de sub 2,5% au fost înregistrate în Luxemburg (1,3% în 2018), Suedia (1,6% în 2018), Finlanda şi şi Olanda (ambele cu 2,4%). Urmează Danemarca şi Slovenia (ambele cu 2,6%), Cehia şi Germania (ambele cu 2,7%) şi Austria (2,8% în 2018).
Potrivit Eurostat, persoanele care se confruntă cu deprivarea materială nu au mijloacele necesare pentru cel puţin patru puncte din următoarele: plata facturilor la timp, menţinerea locuinţei la un nivel de încălzire adecvat, cheltuieli neaşteptate, regulat o mâncare cu carne sau echivalentul vegetarian, o săptămână de vacanţă departe de casă, un televizor, o maşină de spălat, un telefon, o maşină.
Procentul este în scădere
Tootdată, datele pe anul 2019 reflectă continuarea tendinţei de scădere a procentului de cetăţeni din UE care se confruntă cu deprivarea materială severă, de la nivelul de vârf de 10,2% în 2012.
Gospodăriile cu un singur adult sunt cele mai afectate. În 2019, rata de deprivare materială severă pentru gospodăriile cu un singur adult sub 65 de ani şi fără copii aflaţi în întreţinere s-a situat la 9,4%. Pentru gospodăriile cu un singur adult şi copii, procentajul a fost de 10,7%. În schimb, pentru gospodăriile cu doi sau mai mulţi adulţi fără copii, rata de deprivare materială severă a fost de 4,4%, iar la gospodăriile cu copii de 5,1%.
În anul 2019, rata de deprivare materială severă pentru persoanele sub 18 ani a fost similară (5,8%) cu cea a persoanelor cu vârsta între 18-64 ani. În toţi anii precedenţi (2010-2018) rata pentru tineri a fost mai ridicată.
Recomandările noastre
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.