România, printre țările cu cea mai scăzută rată a angajaților din domeniul curățeniei clădirilor. Cifre Eurostat

Datele publicate luni, 4 ianuarie, de către Eurostat arată că peste trei milioane de persoane lucrau în domeniul „curăţeniei generale a clădirilor” în 2018 în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Această cifră reprezintă 2,3% din numărul total de angajaţi din economia non-financiară, iar cea mai scăzută rată de angajaţi în acest domeniu se înregistra în Bulgaria şi România, conform Oficiului European de Statistică (Eurostat).

Categoria de activitate „curăţenia generală a clădirilor” se situează pe locul patru în ceea ce priveşte persoanele angajate în UE.

Numărul angajaţilor a crescut cu 18% din 2011

Numărul angajaţilor în domeniul „curăţeniei generale a clădirilor” a crescut cu 18% din 2011.

Statele membre UE cu cea mai scăzută rată de angajaţi în acest domeniu sunt: Bulgaria (0,2% din totalul locurilor de muncă), România (0,5%), Polonia şi Slovacia (ambele cu 0,6%) iar ţările cu cea mai ridicată rată sunt: Belgia (3,9% din totalul locurilor de muncă), Spania (3,7%), Germania (3,3%), Luxemburg (3%), Franţa (2,7%) şi Finlanda (2,6%).

Activităţile în domeniul „curăţeniei generale a clădirilor” includ curăţenia generală a tuturor tipurilor de clădiri, cum ar fi birourile, casele sau apartamentele, fabricile, magazinele şi instituţiile, clădiri rezidenţiale, precum şi curăţenia generală a altor spaţii comerciale şi profesionale.

România a înregistrat cea mai mare creștere a cheltuielilor pentru comunicații

Conform datelor publicate miercuri de Eurostat, cheltuielile pentru comunicaţii au avut în 2019 o pondere de 2,4% în cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor din Uniunea Europeană.

Pe primele locuri se află gospodăriile din Bulgaria (4,7%), Croaţia (4%), Grecia (3,9%) şi România (3,4%), arată datele publicate miercuri, 30 decembrie, de Eurostat.

La polul opus, gospodăriile din Luxemburg au alocat cel mai mic procent din cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor pentru comunicaţii (1,3%), urmate de gospodăriile din Danemarca şi Austria (ambele cu 1,9%).

Cheltuielile au vizat servicii poştale, echipamente şi servicii de telefonie şi telefax.

În total, în anul 2019 gospodăriile din UE au cheltuit 175 miliarde de euro (echivalentul a 1,3% din Produsul Intern Brut al UE) pentru comunicaţii.

În ultimul deceniu însă, cheltuielile pentru comunicaţii au reprezentat categoria de cheltuieli care a înregistrat cel mai important declin în UE, de la 3% din cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor în 2009, până la 2,4% în 2019, adică o scădere de 0,6 puncte procentuale.

Între 2009 şi 2019, ponderea comunicaţiilor în cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor a scăzut în marea majoritate a statelor membre UE, în frunte cu Estonia, scădere de 1,7 puncte procentuale, Olanda, Franţa, Irlanda şi Polonia.

În contrast, în trei state membre ponderea comunicaţiilor în cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor a crescut în ultimul deceniu, în primul rând fiind România, de la 2,3% din cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor în 2009 până la 3,4% în 2019, adică o creştere de 1,1 puncte procentuale.